Am câteva motive sã fac schimbãri in…

… activitatea mea din blogãreala. Este a 1224-a postare.

In 4 ani incheiati…

Desigur, aceasta decizie imi va modifica si alte preocupãri cotidiene; greu de anticipat in ce fel…

Voi posta mai putin, posibil  mai consistent…; imi propun sã comentez pe alte bloguri cu mult mai mult.

Daca sunt  multe motive,  risc sa fiu neconvingator; redactez câteva:

1. sunt convins cã, din când in când, trebuie sã facem schimbari;

2. decât sã-mi dezamagesc cunoscutii prin  te miri ce idei si confidente, mai bine sã-i sustin cât pot, comentându-i la ei acasa,  pe vizionari,  pe oamenii implicati riscant si onest in  politica, pe artisti, pe cei cãrora le pasã…

3. gazda blogului, WordPress-ul, mã…preseaza, tot mai insistent, sã mã modernizez, adica sã updatez aspectul paginii, sã afisez widget-uri…; nu vãd rostul…

…sunt haiosi:

Howdy! Your current theme, Andreas09, has seen an update in the form of a brand new theme, Able. For more information, check out our blog post introducing Able to the world

&

PS. N-am mai spus, si de data asta, ca am muuulte imprecizii si ezitari in folosirea calculatorului; mã supara si internetul; inclusiv cel fãrãfir (scump si inconsistent);

Apoi mai sunt vocabularul, gramatica…; mai demult, cunostintele mã atentionau telefonic si corectam; de un timp nu…;

…e drept cã,  prinzându-l pe câte unul la telefon,  il intrebam cum de il mai suporta pe …; s-au supãrat: ii certam pe banii lor…

Asadar, am semne clkare cã schimbarea e necesarã…

In aglomerarea din weekend…

. ..am omis/uitat/neglijat câteva indatoriri bloggeristice; caut sã le corijez azi.

Iatã-le:

0.  blogul sã fie mereu in actualitate;

1. trebuia sã-mi inscriu de ieri articolul „Zodia pestilor” pe lista din postarea Ziua geniilor și a frumuseții „de pe blogul doamnei Elly Weisss ;

2. n-am  citit  inca toate cele 15 postari despre parfumul deserturilor;

3. disputa Marga-Plesu, despre care sunt tentat sã scriu cel putin un articol;

4. pe 23 februarie s-au implinit 120 de ani de la patentarea motorului diesel; in acest an se vor implini 100 de ani de la disparitia suspecta a inventatorului; redau câteva date biografice si de istorie a tehnicii germane:

[…]

O cariera stralucita, o familie fericita, cine isi poate dori mai mult? In 1890, familia, care avea deja trei copii, se muta la Berlin, unde noul motor cu aprindere fara scanteie conceput de Rudolf Diesel obtine licenta nr. 67207 din 23 februarie 1893. Numaidecat, industriasul Alfred Krupp si uzinele MAN il finantaza pentru construirea prototipului.

Motorul a fost conceput sa functioneze cu reziduri rezultate dupa distilarea petrolului, reducand astfel costurile de exploatare. Ideea de motorina nu era la acea data clar definita, dar rezolvarea ei s-a impus rapid, solutiile fiind oferite specialistilor pana in 1900, cand primul motor Diesel comercializabil a fost prezentat la marea Expozitie de la Paris.

Acest motor avea o cilindree de 1960 cmc, dezvolta o turatie de 172 rot/min si o putere de 19,71 CP. Parametrii impresionau, dar motorul oferit la expozitia pariziana prezenta doua inconveniente majore: scotea fum (poluant) si produce un zgomot greu de acceptat.

In anii 1911 si 1912, Rudolf Diesel s-a ocupat cu perfectionarea motorului sau, astfel incat sa nu mai depinda de hidrocarburi. El incearca sa-si adapteze inventia, astfel incat motorul sa poata fi alimentat cu uleiuri vegetale, care pot avea un imporant continut energetic. Solutia avea in vedere si un deosebit avant al agriculturii in viitor.
…………………………………………………………………….

N-a apucat sa-si perfectioneze motorul pentru a face fata si soselelor. Aceasta sarcina si-au asumat-o cei care i-au urmat. In 1936, ei au prezentat pe piata prima masina Mercedes echipata cu motor Diesel, iar in 1938 firma Peugeot scotea si ea pe poarta propriul ei model. Pretul scazut al combustibilului atragea de la inceput clientii.

Rudolf Diesel avea nazuinte mari in legatura cu motorul inventat de el, dar planurile au fost intrerupte brutal prin disparitia sa in conditii ramase pana astazi acoperite de mister. In noaptea de 29 septembrie 1913, in timp ce calatorea pe vasul Dresden, de la Anvers la Londra, inginerul a disparut de pe vas. […]

(http://www.ziare.com/cultura/documentar/acum-120-de-ani-rudolf-diesel-patenta-motorul-care-ii-poarta-numele-1220416)

&

PS.Am insistat pe partea cu motoarele deoarece  acum, dupa aproape 50 de ani, mi se pare cã inteleg ce m-a determinat sã optez pentru ingineria mecanica: in perioada claselor 5-8 m-am imprietenit cu nepotul mecanicului de la moara; este vorba de  Gheorghe Raţ, cunoscut ulterior ca Ghiţã cel care cântã la trompeta...

Moara pufãia prin teava unui  motor diesel monocilindric marca Manchester; tatãl prietenului meu avea ascuns undeva in gospodarie un motor diesel pentru circularul de tãiat lemne…Este prima data când dezvãlui acest caz penal !

In facultate nu se prea discuta despre motoare; mai mult se discuta despre autoturisme…In acele timpuri apãruse Dacia, iar IMS-ul devenea Aro…

O spun mereu: nu m-au emotionat, nu m-au impresionat, nu le regret…; meritul nostru, al românilor, era si atunci cât a fost si  recent când s-au asamblat telefoane Nokia la Jucu…

Motoarele, inclusiv motorul diesel, le-am inteles imediat dupa facultate  in cele 6 luni de stagiu militar la Lipova-Radna. Le-am inteles degeaba:  in cei peste 30 de ani de inginerie n-am avut nevoie de cunostinte despre motoare…

Acum, in amurg, mã interesez de motoarele Stirling; au fost inventate de catre un preot scotian in 1816; functioneaza cu aer cald…

Zodia pestilor

Alaturi de alti vreo 15 bloggeri renumiti, talentati si inspirati, particip la hw 8.Incerc sa afisez bannerul evenimentului

si …

…0 poveste …

*

Aceasta perioada a anului este sub semnul pestilor; se zice ca suntem de doua feluri: unii se lasa in voia  curentului, altii inoata impotriva acestuia.

Aici ar trebui sa adaug o imagine cu pesti:

….

(am gasit doar cu cãtei….)

Parerea mea este ca unii avem  deja implantate ceva „cip-uri” , deci suntem programati si manipulati, indiferent de zodie…

Am primit pe mail un  text destul de potrivit acestor zile…

Ca reacţie a vreunui instinct primitiv cu care s-a născut, orice crevete isi aşază un fir de nisip într-un anume loc de pe capul său. La fiecare ciclu de năpârlire, micul fir de piatră este dat jos împreună cu vechiul înveliş, iar crevetele îşi aşază cu grijă un alt fir de nisip la loc.

Din pricina acestei funcţii unice pe care le au, aceste pietricele au fost numite „pietre de stare” sau pietre de poziţie. Ele sunt absolut necesare pentru supravieţuirea acestor vietăţi marine . Fără ele, crevetele ar fi confuz şi dezorientat. Când se ridică mareea şi vin curenţii, ei sunt rostogoliţi de nenumărate ori cu capul în jos. Doar datorită greutăţii uşoare din cap, pot să recunoască dacă sunt cu capul în jos sau în sus.

S-ar putea să vă întrebaţi cum a ajuns la lumină această informaţie uimitoare.

Acum câţiva ani, un biolog marin a condus un experiment pe mai mulţi creveţi care au fost aşezaţi într-un acvariu mare. La fundul acvariului, cercetătorul a aşezat nişte pilitură de oţel în loc de nisip. Când a venit timpul năpârlirii, fiecare crevete a luat un fir de oţel şi şi l-a aşezat în cap.

Apoi, biologul a adus un electromagnet puternic şi l-a aşezat deasupra acvariului. Imediat toţi creveţii s-au întors cu susul în jos şi au început să înoate în jur într-o poziţie întoarsă. Atracţia magnetului asupra piliturii de oţel a fost mai puternică decât gravitatea şi ei au ajuns să creadă că sus însemna jos, iar jos era sus. Ca să facă experimentul mai spectacular, omul de ştiinţă a adus un crevete din ocean şi l-a pus în acvariu.

Fireşte că acest nou venit pe scenă înota drept, în poziţia corectă.

&

Lista participantilor inscrisi pana la ora 11.26

1.	anastasia	6.	Vienela	11.	Javra
2.	Axlandra	7.	Just Words	12.	Laura C.
3.	Mirela	8.	Minnie	13.	Cartim
4.	albert	9.	CARMEN	14.	Rolling Ideas
5.	lichiresti	10.	florentin

…

Fără titlu

Povestea de mai jos am primit-o pe mail mai demult; nu mai verific, probabil de la  Brudi din Brad(HD); am retinut ideea.

Dupa cum se obisnuieste, am cercetat daca  a  fost publicata excesiv; am gasit-o in 2-3 locuri;   titlurile sunt in registre incurajatoare, mobilizatoare; oricum, moralizatoare…

Filip, unul dintre filozofii Greciei antice, se plimba odată împreună cu unul dintre prietenii săi pe străzile cetăţii. La fereastra unei case, cineva aştepta momentul în care acesta va ajunge în dreptul său, astfel încât să arunce apă pe el, ceea ce s-a şi întâmplat.

Filip, ud leoarcă, fără să schiţeze cel mai mic gest şi-a continuat discuţia cu prietenul său, ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat. Însoţitorul său însă, s-a oprit şi s-a oferit să-l ajute pentru a-l descoperi şi pedepsi pe cel care l-a tratat atât de brutal.

Foarte calm, Filip a replicat, spunându-i că nu i-a făcut nimeni nici un rău.

Plin de uimire, prietenul îi spune:

– «Bine, dar omul acela a aruncat apă pe tine; doar eşti ud leoarcă!».-

– «Nu , a răspuns Filip. Greşeşti !  El nu a aruncat apa pe mine, ci pe omul care crede el că aş fi!»

&

PS.Recomand blogurile: Roxana Iordache, Mirela Pete, Diana -Kundalini, Carmen, Ulise (paznic la cultura !)

Comentariul meu: inainte  de-a da cu… piatra, e bine să ne informăm, să  mai  ‘cujetãm’…

Mfc.Numerologie:5

Postare inscrisa pe lista WW

NELU SAVII a spus: “De câte ori deschid fereastra, de-atâtea ori o închid”

(foto-Elliott Erwitt)

Un banc vechi, cu un neamţ si un român,…

…il copiez/selectez dintr-un noian de comentarii din ziarul Gândul:

Cica un neamţ vine sa studieze in România si se imprieteneste cu un român.
Dupa ce isi termina studiile, il invita pe român la el acasa. Românul ramâne uimit când vede o casa frumoasa, cu Mercedes la scara si il
intreaba cum de a reusit in asa putin timp sa se imbogateasca.
– Vezi podul ala ?, zice neamţul. Ei, din 10 saci de ciment, 2 ii luam eu, ca asa am invatat in România.
Dupa un an de zile, neamţul ii intoarce vizita românului si ramâne cu gura cascata cand vede o vila de 20 de camere, Ferrari in garaj si il intreaba cum a facut.
– Vezi podul ala ?, intreaba românul
– Care pod ?, intreaba neamţul.

&

PS. Contributia mea: m-am strãduit sa „montez” câteva diacritice…; in special  la „a”-uri.

Peste 90% din români nu vãzusera …

… alte state inainte de 1989. Este una dintre concluziile demonstrate convingator de autorul unui articol de ziar. Reproduc demonstratia, deoarece o poate aplica fiecare in comunitatea(*) in care trãieste.

[…]

Din clasa a V-a si până în clasa a XII-a, în 1988, am participat în total la patru astfel de sedinţe, din care două au fost pentru mine (1982 & 1987). Adică din totalul de peste 60 de colegi pe care i-am avut în clasele 5-8 şi apoi 9-12 doar 3 am avut şansa să ieşim din ţară şi să vedem o altă ţară socialistă.

(http://www.evz.ro/detalii/stiri/calatoria-in-strainatate-1024597.html)

Mentionez cã nu este si cazul meu; sunt in câmpul muncii de prin ’75…Despre elevi sau studenti purtati prin strainatate…

…n-am cunoscut…

Tinând cont si de situatia pe care o cunosc direct, din cele trei firme la care am lucrat pana in ’89, estimez ca sub comunisti doar vreo  5%  dintre români au reusit sã aiba o cultura generala rotunda, bine inchegata; asta presupune si documentarea prin cãlãtorii, vizite la monumente, la muzee…

Q.E.D.

(*)comunitatea  cãreia ii apartinem  =  locul cu cea mai mare densitate de oameni insuportabili.

PS. Nu mi-ar fi trecut prin minte ‘jmekeria’ cu bonurile de casa relatata de  Zamfir pe blogul lui Ulise !

Rugãciunea celor trei pescari…

…am aflat-o in primii ani de blogareala, insã atunci nu stiam copy/paste, nici despre link/ping. Ieri, dupa ce am citit o postare memorabila  de pe blogul Kundalini, am urmat recomandarea autoarei si  am ajuns  la povestea originala si un nume:  Anthony de Mello.

Iat-o:

Noi suntem trei, Tu eşti trei

Când nava sa a făcut un popas de o zi pe o insulă îndepărtată, episcopul s-a hotărât să îşi folosească acest interval de timp în modul cel mai profitabil cu putinţă. A început să se plimbe pe plajă şi a întâlnit trei pescari care dădeau la peşte. Intr-o engleză stricată, aceştia i-au spus că au fost creştinaţi de misionari cu mult timp înainte.
– Noi, creştini! i-au spus ei cu măndrie, arătând unii către ceilalti. Episcopul s-a arătat impresionat. I-a întrebat atunci dacă au auzit de Rugăciunea Domnului. Nu auziseră. De data aceasta, episcopul a fost şocat.
– Atunci, ce spuneţi atunci când vă rugaţi?
– Ne ridicam ochii spre cer şi ne rugăm astfel: „Noi suntem trei, Tu eşti trei, ai milă de noi”.
Episcopul a rămas revoltat de primitivismul rugăciunii şi de erezia pe care o conţinea ea. De aceea, şi-a pierdut întreaga zi încercând să-i înveţe Rugăciunea Domnului. Pescarii nu aveau o memorie prea grozavă, dar şi-au dat osteneala, şi înainte de plecare, episcopul a avut satisfacţia de a-i auzi spunând Rugăciunea de la un cap la altul, fără greşeală.
Câteva luni mai târziu, nava sa a trecut din nou pe lângă insulă.

In timp ce îşi recita pe punte rugăciunea de seară, episcopul şi-a amintit cu plăcere de cei trei oameni care învăţaseră să se roage, graţie eforturilor sale pline de răbdare.
Subit, el a văzut o rază de lumină care se apropia de vas. Spre uluirea lui, în mijlocul ei a zărit trei persoane care mergeau pe apă. Capitanul a oprit nava şi toată lumea s-a adunat să vadă minunea.
Evident, erau cei trei pescari ai episcopului.
– Sfinţia ta, au exclamat ei, am văzut nava cu care călătoreşti si ne-am grăbit să venim la tine.
– Dar ce doriţi? i-a întrebat episcopul, încă nevenindu-i să-şi creadă ochilor.

– Sfinţia ta, ne pare foarte rău, dar am uitat rugăciunea corectă. După ce spunem: „Tatăl nostru care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, facă-se voia Ta…”, nu ne mai aducem aminte restul. Spune-ne din nou rugăciunea.
Smerit, episcopul le-a răspuns:
– Mergeţi acasă, prieteni, şi de fiecare dată când vă rugaţi, spuneţi, la fel ca înainte: „Noi suntem trei, Tu eşti trei, ai milă de noi!”(http://www.edituramix.ro/?53t4l&v7f2k=1977)

&

PS. Recomand: ”Ce-au vrăjit zânele-n livezi”,  Ce mica e lumea !, Cafeneaua turceasca; printre Chestiunile serioase este si o surpriza pentru cinefili: Lila Pedrova din Zorba...

Destãinuiri

Sursa: Blogul  lui Dumitru Vasile.

PS. M-a emotionat si calul din postarea  Cugir facebook…

Mfc.Lumea catolica

Am ocazia sã mã afisez pe un blog renumit: Vis si realitate-2.

Imaginea mi-a inspirat-o cumnatul Brudi, care incepe astazi postul cel mai lung de peste an.

Sursa:Lumea Catholica