Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Archive for Decembrie 2012

Postare optimista

Posted by daurel pe 30 Decembrie 2012

De când s-a rãcit vremea, caut pe internet, caut din vorba-n vorba, insa  si in magazine  o solutie tehnica pentru cazurile in care  „cade curentul „.

Cunoscutii si vecinii  nu se lasã antrenati in discutie; unii au centrale termice vechi, deci incalzirea nu depinde de electricitate, altii stau la bloc, unii au sobe cu lemne…

Unii mã considera exagerat:  „in Bucuresti nu se intrerupe curentul”…Altii arogant: „ce, nu vrei sa fii ca majoritatea ?”

Asadar, nu prea am aderenti. Problema i-ar putea interesa pe cei care au cabane, insa nu cunosc pe nimeni in situatia aceasta…

Ceva progrese am facut; cred ca voi cumpara un UPS si vreo 2 baterii auto; candva, mai la vara, voi face rost si un generator ieftin (max. 1200 lei)

Ieri am ajuns la Valea Cascadelor ; am gãsit ceva, insa luni va fi inchis…Va ofer cea mai recenta „poezie lansata de singurul supermagazin de bricolaj cu capital românesc:

Si ninge peste lume si dorul ma apasa
Ca sa-ti arat iubirea, iti dau o motocoasa,
O cada, o faianta, un rotopercutor,
Chiuveta si vopseluri iti dau cand mi-este dor.
Si arde focu-n soba si vantul da navala,
Sub brad iti pun o roaba si-ti pun si o centrala:
O tigla, o cadita de dus si-un polizor
Si anul ce-o sa vina , iti dau generator.

PS. M-a impresionat povestea celor doi profesori de matematica deveniti patroni:

Dintr-o familie cu 8 copii, plecati dintr-un sat din Suceava sa studieze matematica la Iasi, Dragos si Adrian au ajuns, dupa doua decenii, sa patrunda in topul celor mai mari companii cu actionariat romanesc, avand o cifra de afaceri care depaseste 500 de milioane de euro. Fara afaceri cu statul, fara relatii cu fosta Securitate, fara operatiuni la limita legii[…]

Posted in confidente | Etichetat: , , | 7 Comments »

O postare sentimentala despre…

Posted by daurel pe 28 Decembrie 2012

…Ajunul Craciunului am publicat in urma cu trei ani; asa o vad acum: sentimentala, nostalgica….; atunci credeam ca scriu un articol obiectiv; un documentar….

Gazde mari

Publicat de daurel pe 24 decembrie 2009

Ajunul Crãciunului, dacã nu cãdea duminica, era o zi lucrãtoare;  asadar, gospodarii isi vedeau de treburi ajutati de copiii mai mari.  Copiii din clasele primare corindau pe la vecini si neamuri de cãnd se lumina de ziua. Era de bun augur ca in aceasta zi, si in altele clar stabilite –  cum ar fi ziua unei nunti  – , primul cãruia i se deschide usa sã fie un bãiat, un bãrbat…

Dimineata se desfasura colindul copiilor.

Copiii nu intrau  colindând, nu intrebau daca sunt bineveniti; era un fel de navala....Erau primiti in camera incalzita; nu in curte, nu in  tida, hol, antreu…

Desi literatura spune ca este un colind de vestire, in satul meu natal copiii umblau cu urari. Urarea lor era: “”Buna ziua lui Ajun!”‘. Apoi asteptau. Asadar, copiii nu cântau ziua colinzi.

Grigore Lese spune ca ajun vine de la juni; dictionarele nu contrazic ipoteza…

Gospodina le introducea darul direct in trãistile ce le purtau atârnate de gât. Darurile erau diferentiate, chiar discriminatorii…Regula generala erau nucile si merele, insa copiii vecinilor apropiati si ai rudelor primeau suplimentar colacei impletiti. La plecare se ura, dupa caz: “Câte paie pe casa, atâtea sute pe masa”; “Câte pene pe cocos, atâtia copilasi frumosi“;   Corindul copiilor, numit “piez”, se incheia imediat dupa prânz.

Trebuie sã spun cã se dãruiau si bani. Functionarii satului, salariati, locuind in chirie, in gazda la gazde,  nu numai cã  stricau obiceiul, dar creau mari probleme: copiii aveau bani necontrolati…Dacã i-ar fi cheltuit pe napolitane vãrsate sau “Eugenii”‘ ambalate era in regula, dar exista riscul de-a juca cãrti pe bani, de-a cumpara tigari…

Revin la dupa-amiaza Ajunului.  Urmau câteva ore de pregatire pentru noaptea cea mai lunga…Se aduceau lemne in casa, se fãcea focul in camera de la ulitã,  se stergea sticla de la lampã, se punea petrol…; se incãlzea apa pentru imbãierea tuturor…Se calcau cãmãsi, lustruiau pantofi, se fãceau noduri moderne la cravate; uneori cu ajutorul vecinilor…

Pe la ora sase bãtea clopotul; incepea litia. Dupa litie, având binecuvântarea preotului, incepea marele colind.

Ca exemplu, o casa cu patru feciori si-0 fata era corindata astfel: de cãtre cele patru portíi (cete, formatii, gãsti)  cuprinzând, de obicei, colegii de clasa ai fiecarui flãcãu; apoi de colegii de clasa ai fetei;  de inca 3-4 portii formate din verisori ai fetei, portía prietenului/ logodnicul fetei. Un alt rând de colindatori erau familiile vecinilor, situatie in care veneau sot si sotie, eventual cu copiii prescolari (cei din clasele primare, care corindasera ziua, adormeau devreme). Insumând, se poate ajunge la o medie de zece rânduri de corindatori. Fiecare formatie avea, in medie, zece insi, deci printr-o casa puteau trece o suta de vizitatori, oaspeti…; in acest caz, colindatori.

La rândul ei portíile corindau la casele fiecarui membru, toate colegele de clasa, verisoarele, prietenele (dragutele); se corindau circa treizeci de gospodarii.

Nu se cerea acceptul gazdelor; se incepea corinda inca din ulita si se intra in curte. Corindele de intrare erau, dupa inspiratie, una dintre urmatoarele: “Buna seara lui Craciun/S-a Nascut Domnul Cel   Bun/“”, “”Buna, buna seara  la Mos Craciun/ Ne dati, ne dati…””/.

Se intra cântând  in camera pregatita, iar dupa terminarea colinzii se astepta in picioare. Gazda multumea si-i invita sa se aseze la masa. Corindatorii erau intrebati ce beau. Se servea, dupa caz, vin si cozonac;  palinca si sãrãtele. Obligatoriu, trebuia cântatã incã o colinda;  maxim doua. Semnalul de plecare  era inceperea corinzii de incheiere: “”Dati pastori sa ne sculãm/ Degrab’ s-alergam/”” Dupã miezul noptii, colindatorii insurati, care, cum ziceam, colindau intre vecini,  cântau, alãturi de colinzi, imnul regal, imnul eroilor, Trei culori,…, si alte cântece interzise.

Unii, mai veseli, spre dimineata, treceau si pe muzica populara; tot atunci cei mai veseli  atacau si oalele cu sarmale…Sa nu uitam ca, pana la ora 24 era  post…

Sper cã s-a inteles:  fetele nu umblau la colindat...

In vremurile despre care scriu, nu se obisnuia sã se faca cadouri de Craciun; innoirea era la Pasti…

In ziua de Craciun era obligatoriu sã te prezinti treaz la liturghie; in acea zi nu se faceau vizite.

Dupã masa de Crãciun, care a avut intotdeauna  cele cuvenite, tata se relaxa si cânta incet, ca pentru el :

Intelegeti neamuri si va aplecati, cãci cu noi este Dumnezeu”

Posted in confidente | Etichetat: , , | 5 Comments »

Mfc.Sãrbãtori de iarnã

Posted by daurel pe 26 Decembrie 2012

Datoritã bunãvointei Doamnei Carmen din Bavaria,  am incã un prilej de a ma promova.

la-multi-ani

Sursa: Doamna Zina

Recomand: A fost odatã, 7%, Gazde mari, Iconografia Craciunului

Posted in Blogareala, Miercurea fara cuvinte | Etichetat: , , , , | 6 Comments »

7%

Posted by daurel pe 26 Decembrie 2012

Povestea a circulat cu ceva timp in urmã; eu am primit-o recent.

Nu stiu daca sunt unul din cei 7%…

LINGURI   LUNGI
 
Un om pios statea de vorba cu Dumnezeu si i-a spus: Doamne as vrea sa stiu cum e Raiul si cum e Iadul.   
            Dumnezeu l-a condus pe om catre doua usi. A deschis una dintre usi iar omul a privit inauntru. In mijlocul incaperii se afla o mare masa rotunda. Pe masa se afla un vas mare cu tocana, care mirosea foarte bine si care l-a facut pe om sa ii lase gura apa.
            Oamenii care stateau la masa erau slabi si bolnaviciosi. Pareau a fi infometati.. Tineau linguri cu manere foarte lungi care le erau legate de brate si astfel putea ajunge la vas pentru a le umple cu tocana; dar din cauza manerelor mai lungi decat propriile maini, nu puteau duce la gura lingurile pline..
            Omul pios s-a infiorat la vederea suferintei lor. Atunci Dumnezeu a spus: „Acum ai vazut Iadul”
            Au mers apoi catre cealalata camera si au deschis usa.. Arata la fel ca si prima. Se gasea acolo o masa mare si rotunda cu un vas mare de tocana care iti lasa gura apa. Oamenii de la masa erau echipati cu acelasi gen de linguri dar acestia pareau bine hraniti si durdulii, râdeau si vorbeau intre ei. Omul pios a spus: „nu inteleg”
            „Este foarte simplu” a spus Dumnezeu. Acesti oameni veseli au invãtat sa se hrãneascã unul pe celãlalt, in timp ce ceilalti se gândeau doar la ei insisi”

Se estimeaza ca 93% din oameni nu vor trimite mai departe acest mail. Citește în continuare »

Posted in Blogareala, civilizatie | Leave a Comment »

Tema grea:iconografie

Posted by daurel pe 24 Decembrie 2012

Anul trecut pe vremea asta spuneam:

Dincolo de aur, smirnã si tãmâie…

…exista daruri nepreţuite, deoarece nu sunt  masurabile, cuantificabile; totusi, sunt la indemâna noastra…Este vorba despre dedicare prin implicare; implicare intr-o lucrare mai mare decât propria existenta.

Asadar, craii au dãruit mai mult decât se poate reprezenta icoane; aceste valori sunt:

– timp din viata lor: vreo doi ani numai cãlãtoria…

– inchinare autenticã

– speranta pentru cei nãpãstuiţi

TREI MAGI DE LA RASARIT - Mausoleum Galla Placidia, Ravena

Sursa:http://ancienthistory.about.com/od/churchhistory/qt/3Magi.htm

………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Recent,  in dec.2012, dl Gh. Cosma m-a atentionat ca  prof.Ioan Soran, aflat in blogroll-ul meu, a publicat un documentar intitulat CUM ÎNȚELEGEM MESAJUL NAȘTERII MÂNTUITORULUI?

Redau un mic citat:

[…]În multe tablouri este evident că Fecioara Maria cunoaște destinul lui Isus și îl acceptă cu smerenie, stăpânindu-și durerea.

  • Păstorii Îi aduc lui Isus un miel, deoarece Fiul este Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatele lumii.
  • Magilor de la răsărit din Evanghelia lui Matei nu li se precizează nici numărul, nici statutul social. În sec. III Tertulian le dă o origine regală, iar Origene spune că sunt trei, deoarece au adus aur, smirnă și tămâie. Ulterior primesc și nume, Melchior, regele Perșilor, Balthazar regele Arabilor, iar Gaspar regele Indiei.
  • Philon din Alexandria îi numește magos, filozofi, iar pe vremea aceea filosofia avea trei mari secțiuni: logica, fizica și etica.
  • Magii de la răsărit ar putea reprezenta cele trei rase biblice, semiții, hamiții și iafetiții, după cei trei fii ai lui Noe, Sem, Ham și Iafet. În consecință unul dintre ei trebuia să fie negru.
  • Interpretarea teologică tradițională a darurilor aduse de regii-magi ar fi recunoașterea lui Isus după trei dimensiuni fundamentale:

–                Prin aur recunoaștem că Isus este Împăratul lumii

–                Prin tămâie recunoaștem divinitatea Sa,

–                Prin smirnă îl recunoaștem pe Isus ca om, deoarece Nicodim a îmbălsămat trupul Celui Răstignit pe cruce cu smirnă.{…}

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Sa mai zic si eu ceva, adica sa fiu original:

UREZ TUTUROR CITITORILOR

CRACIUN CU BUCURII !

Posted in Blogareala | 17 Comments »

Bancuri vechi din Odesa

Posted by daurel pe 23 Decembrie 2012

Am dat acest titlu pentru publicitate. In realitate sunt bancuri cu evrei.

1. Rabinovici n-avea dusmani, dar toti prietenii sãi il urau de moarte.

*

2.La Odessa, un chiosc de rãcoritoare pe care atârna un anunţ
 ” Eu stiu ca dv. puteţi trãi si  fãrã rãcoritoare, dar totusi,
 cumparaţi-le, ca sa pot trai si eu!”
**
 3.Daca un copil evreu din Odessa nu cara dupa el o vioara, inseamna ca ia lectii de pian.
****
4.Discutie la interfon:

Asculta, Strulik, de ce nu mã lasi sã intru?!…Parca ziceai ca usa ta va fi deschisa pentru mine intotdeauna…
 – Asta daca, cumva, ai ajuns deja inauntru.

&

PS. Cândva am publicat Bancuri foarte vechi; interesant este ca cineva a ajuns pe blogul meu cãutând asa ceva…

Posted in glume reincalzite | 3 Comments »

Mfc. Ideologie

Posted by daurel pe 19 Decembrie 2012

Am bucuria sa particip  la incã un eveniment organizat de  Doamna Carmen din Bavaria !

Traducerea o gãsiti la sursa: blogul dlui Paul.
*
*

Posted in Miercurea fara cuvinte | Etichetat: , , , , | 16 Comments »

Tot cãutând …

Posted by daurel pe 18 Decembrie 2012

…UPS-uri si alte surse neintreruptibile de electricitate, in ultimele sãptãmâni, parcã mai des decât alta data, am dat peste sintagma „destin tragic”.

Când am gasit poezia Eglogă destinului tragic, m-am decis sa actionez, adica  sã postez.

Poporul meu contemplativ
A fost belit în mod festiv.
Să ştie chiar de la-nceput
Pe mâna cui a încăput
Şi să n-aştepte ani mai buni
De la marmita cu minuni.
Că el, oricum, din post în post,
E învăţat s-o ducă prost
Şi hărăzit să fie trist…
M-apucă plânsul, deci exist!

(George Tarnea)

PS.Am trecut in blogroll UPS si ECOVOLT; despre George Tarnea gãsiti aici

Constat ca poezia a circulat pe internet in urma cu ceva ani; eu acum am descoperit-o…

Posted in confidente | Etichetat: , , , , , | 6 Comments »

O noua legatura adaugata..

Posted by daurel pe 13 Decembrie 2012

…in blogroll  este  Animale domestice.

Am inscris-odupa ce am citit pe acel sit urmatoarele:

Dacă ai în curte un câine, adopostește-l într-un loc călduros, când temperatura scade sub minus 15 grade Celsius. Temperaturile extreme afectează grav inima câinilor, provocând un deces chinuitor. Mai mult de 20% din câinii maidanezi mor iarna din cauza gerului.

Recomand:blogulise.wordpress.com/2012/12/13/redistribuirea-m-a-ucis/

Updatare- vineri, ora 15: mi-am completat azi  blogroll-ul cu situl Ioana; iata o mostra dintr-o postare de sezon de pe acest blog:

Si mami, stii … mai scrie tu pe lista lui Mos Craciun: plas-ti-li-na! Asa … sa nu mai dai tu banii. Lasa sa mai aduca si Mosul!

Posted in Blogareala | Etichetat: , | 10 Comments »

Am aflat cam tot …

Posted by daurel pe 7 Decembrie 2012

… din ceea  ce se putea afla  despre oamenii din  partidele aflate in campanie.

Desigur, nu-mi foloseste la nimic;  eu stiu de câtiva ani cum voi  vota  in  decembrie 2012…

PS.Mi-a plãcut un comentariu la un articol haios:

Cine votează pentru candidaţi USL, NU ştie exact ce vor face aceştia cu ţara.

• Cine votează ARD, ştie exact ce vor face aceştia cu ţara: ce au făcut şi până acum…

Posted in confidente | Etichetat: , | 12 Comments »