Doamna Mirea avea spre 60 de ani când a divorţat; motivul a fost infidelitatea soţului, doveditã cu fotografii fãcute de profesionisti; nici nu stiam cã existau si atunci un fel de paparazzi…;
Era inainte de ’89, rãmãsese fãrã domiciliu si trebuia sã-si preschimbe buletunul. Voia buletin de Bucuresti in continuare, desi avea posibilitatea sã-si declare domiciliul in casa din satul natal, unde mai locuia mamã-sa. Din motive obscure in locuinţa de dinainte de divort a rãmas primului soţ.
Buletinul, spune ea acum, dupa peste doua decenii, a fost piatra de incercare a relaţiilor familiale.
Fiicã-sa, cãsãtoritã, insã fãrã copii, locuia intr-un apartament achitat in principal de doamna Mirea, care gâstigase binisor ca directoare adjuncta in industrie; fostul sot era un tehnician cu salariu modest, insã citea multe romane romantioase, avea si timp liber; cãzuse intr-un fel bovarism…
Fiica si ginerele n-au consimtit s-o dea primeasca formal in spatiu.
Doamna locuia de fapt, dupa divort, in satul natal si sustine cã nici nu avea de gând sa se mute la fiicã-sa…Avea autoturism, cãlãtorea in Ungaria si Polonia si facea un mic comert transfrontalier tolerat de comunisti; poate era si atunci spaga…
Mai existã un personaj: fratele mai mare, care locuia si locuieste tot in Bucuresti; era tot divorţat, pensionar de prin ’90, fãrã copii, posesor de garsoniera. Si fratele a refuzat sã-si dea acordul formal de primire in spatiu. A invocat ca are pisici…Pe acesta l-am cunoscut recent, are peste 80 de ani si venise la doamna Mirea sã se imprumute cu ceva bani pentru o pisica bolnava.
Doamna susţine cã n-a gãsit alta cale pentru buletin decât o casatorie. A dat anunt la ziar si in decurs de câteva luni a gãsit un vãduv fãrã copii, insã cu spatiu locativ in Capitala.
In acest punct al povestii imi amintesc despre un fermier american care a dat anunt matrimonial astfel: „Caut sotie posesoare de tractor; rog sa trimiteti poza tractorului”
Afacerile cu traficul de mãrfuri au continuat si dupa 89; i-au revenit si câteva terenuri dupa decesul mamei, iar acum la varsta de vreo 80 de ani are la banca peste un miliard de lei vechi si-i revin dobânzi lunare spre 10 milioane; pensia doamnei este ceva peste 10, mai este pensia soţului…
Noua familie este bãnuita cã ar fi cu prea multi bani si nu toti curati… Bãnuiala vine in primul rând de la fiicã si ginere, care au infiiat doi orfani: un chinez si un tigan; doamna Mirea nici nu concepe sã dea bani pentru „bastarzi”; de ce le spune astfel n-am inteles incã; or fi cei doi infiati, care deja sunt studenti, o fi bastard ginerele… ; fiicã-sa…?
Pretenţii la bani are si fratele doamnei; cicã impãrţeala terenurilor pãrintesti n-a fost corecta, deoarece el merita mai mult; el a dat lunar jumãtate din salariu pentru studiile universitare ale surorii; asta era acum 60 de ani… Am fost solicitat sã revad calculul si reţin ca pretenţia fratelui se ridica la peste 100 de milioane lei vechi; i-am sugetat doamnei sã-i vireze in rate, deoarece tot asa i-a primit…
Bineinteles, persoana cea mai odioasa pentru consângenii doamnei este sotul actual, care este considerat creierul din umbra al afacerilor; cica ar trage spuza spre nepotii lui…
De câteva ori, mai ales de când soţul ii este imobilizat in casã, doamna a recunoscut cã deja ii este greu, poate nu trebuia sã se recãsãtoreascã; se pare cã simte ceva ostilitate a soţului faţa de fiicã-sa; poate-i este mila si de fratele cu pisici, mai ales cã intre timp a devenit si ea iubitoare de pisici; sub influenta actualului sot…Oricum, fratele si actualul soţ nu-si vorbesc de multa vreme…
Doamna ar vrea sã fie compãtimita de cãtre cei apropiati, insa acestia au alte sentimente…Uneori am impresia cã ii considera vinovati; o data s-a exprimat astfel:
„Dupa ce l-am gãsit pe actualul, i-am adunat pe toti la ţarã in casa natala si l-am prezentat: erau mama, fratele, fiica-mea; stiau cã am indoieli, insã au tãcut, nu m-au oprit…”
Alta data, când sotul era in spital mi-a spus cã dacã rãmâne vãduvã se reintoarce la primul sot; singura invinuire ce si-o mentine ar fi cã acesta s-a lãsat smintit de prea multele cãrti citite…