Mfc.Colind

Mfc=ww (wordless wednesday)

 

Sursa: Iosif Berman

(Obiceiuri de Crăciun din 1939 povestite în extemporalul unui elev din Cugir )

HW.Lecturi online

Am scris „lecturi” pentru impresie; azi recomand o carte; mai precis o cãrticica.
Nu e prima data când indrãznesc asa ceva:  am scris de câteva ori despre „Micul Prinţ”; nu dau link, prefer sa-l cãutati in blogroll-ul prezentului sit; blogroll-ul este amplasat in dreapta paginii. Veti gasi acolo o editie recenta…
M-as bucura si daca ati cauta ce am zis eu despre Micul Print;  pentru asta se  foloseste mecanismul  „cãutare”; este in stânga sus a prezentei pagini.
Cãrticica pe care v-o prezint azi online are pentru mine valoare sentimentala; este printre putinele cãrti citite in ultimii 20 de ani, am primit-o de la fiica mea cea mare care a remarcat, cu ceva deruta,  ca scriitorul este de vârsta ei…
Recent, dupa aproape un deceniu, am recitit online  cartea cu care m-a cadorisit fiica-mea: Martin Page, M-am hotărât să devin prost.
Acum, la a doua lectura,  am gãsit si  regãsit detalii care mi-au rãsplãtit ideea de-a rupe câteva ore din timpul consacrat televizorului.                            
Am preluat de pe internet  date  despre  autor.
Martin Page

Născut la 7 februarie 1975, scriitorul francez MARTIN PAGE reuşeşte performanţa de a se impune ca romancier de enorm succes încă de la prima carte, publicată în 2001: Comment je suis devenu stupide (M-am hotărât să devin prost, Humanitas, 2004). Avea 25 de ani când şi-a scris romanul, exact ca eroul său stânjenitor de inteligent. Şi-a întrerupt studiile universitare (antropologie) şi a mai scris, de atunci, patru cărţi…

………………..

Îi plac bicicletele olandeze şi zăpada de Crăciun. ….

….Scriitorii preferaţi sunt Shakespeare, Wilde, Waugh, Saki, McCullers, Calvino, Dickens, Dahl, Austen, Dick, Chandler, Parker, Dostoievski, Jerome, Poe, dar în primul său roman cel mai sus stă totuşi un francez, Flaubert. Martin Page este una dintre bucuriile literare ale acestui început de secol. Biografia şi bibliografia lui sunt în curs de formare şi mai pot oferi multe surprize.

*

Extras din carte.
[…]Avea puţini prieteni, căci suferea de acel soi de asociabilitate care se trage din prea multă toleranţă şi înţelegere.
Gusturile lui nediscriminatorii, disparate, îlexcludeau din grupurile care se formează pe bazadezgusturilor.
Nu avea încredere în anatomia duşmănoasă a mulţimilor, iar curiozitatea şi pasiunea lui, care ignorau frontierele si clanurile, făceau din el un apatrid în proprialui ţară. Intr-o lume în care opinia publică este îngrădită în răspunsul la sondaje între da, nu şi fără opinie, Antoine nu voiasă bifeze nici o rubrică. A fi pentru sau împotrivă era pentru el o insuportabilă limitare a unor întrebări complexe, în plus, avea o uşoară timiditate la care ţinea ca la un vestigiu al copilăriei. Avea impresia că o fiinţă omenească este atît de vastă şi de bogată, încît nu există vanitate mai mare pe lumea asta decît să fii prea sigur pe tine faţă de alţii, faţă de necunoscut şi de incertitudinile pe care le reprezintă fiecare.

&

PS.1. Constat cã am dat un  link spre Humanitas; nu cred cã-mi vor mulţumi…
2.Desi personajul din carte  nu are  inţelepciunea sa ingrijeasca un animaluţ, aduc si la cunostinţa  Penelopei aceasta posibila lectura.
3. Pentru cei hotãrãti  sã citeasca sistematic, exista www.lecturirecenzate.ro; este un blog administrat de Zinnaida.
4. Si eu cred ca: Biografia şi bibliografia lui sunt în curs de formare şi mai pot oferi multe surprize.  Sa n-o luati ca o lauda: am avut surpriza sa citesc din Marquez inainte ca acesta sa devina nobelist… ( pe atunci, subsemnatul nu aveam alte criterii…)

„Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! – Ediţia 50.”

Mfc

Dacã e miercuri, incerc sã particip la renumita  initiativa a doamnei Carmen din Germania: „miercurea fãrã cuvinte„.

Sursa: http://florinapacuraru.wordpress.com/2013/12/08/poza-de-familie/
Recomand: Parole, parole, … câineşti XVI

Nu stiam cã ar trebui sã stiu…

… ce este gazpacho*.
De fapt, nici azi nu sunt prea convins ca e indicat sã-mi incarc memoria cu aceasta notiune…
Chiar dupa ce ieri am aflat ca acest cuvânt este in top 10 al cãutãrilor pe Google din 2013, nu mi l-as fi explicitat daca nu decideam sã postez despre cele ce urmeaza.

Iata ce urmeaza: un link spre Ce au cautat romanii pe google in 2013: ‘ce este fainoşag‘ si ‘cum sã slabesc?‘,  in topurile cãutarilor
–––––-

*Gazpacho = un preparat culinar din Spania; ieri eram convins ca este o companie petroliera din  America Latina…

&’

PS. La topul filmelor  populare am si eu o contributie.

HW. Articol aleator

Desigur, va fi un articol din arhiva prezentului blog.

Glume noi

Publicat de daurel pe 16 aprilie 2011

Am primit de la Sandu din Sighisoara o multime de glume; unele le pastrez pentru mine, dupa cum vedeti in numaratoare.

In final gasiti si o trimitere la doua clipuri foooarte bune.

1.        Era o poveste cu Roşu-împărat, una cu Verde-împărat şi dacă mai era şi una cu Galben-împărat, vă  spuneam o poveste cu SEMAFOR    Impărat.

4.        Cu cine se învecinează Rusia ?
                 Cu cine vrea ea !

5.        Femeia nu-i inferioară bărbatului, superioară nu-i, iar de egalitate nici nu poate fi vorba!

      7.        Piranda: – Măi, bărbate, mai du şi tu copiii la circ.
           – Nu, cine vrea să-i vadă, să vină acasă !

8.        Numai în limba română cuvîntul HOŢ are şi sens de dezmierdare sau laudă.

   13.        Dacă îi dai ungurului dreptul, el vrea şi stângul!

14.        Până şi canibalii s-au săturat de oameni.

  15.        Un cap ridicat la putere devine, pătrat!

17. 

      – Căsătoria este o LOTERIE?

-Nu, la LOTO se mai si cîştigă!

19.        Am venit să cer mîna fiicei dvs.!
– Cea mare sau cea mică?
– Cum, nu le are la fel?

 21.        La un cozonac unii mănînca doar stafidele, alţii doar rahatul!

22.        Lumea este împărţită în 2 sisteme: capitalist şi …nervos!

 23.        In faţa grătarului cu mici, românul încearcă un sentiment de măreţie istorică.

24.        Căsătoria este principala cauză a divorţului.

26.        Românii pendulează între sentimentul persecuţiei universale şi ŢÂFNĂ.

27.        La restaurant:
                  – D-nă chelneriţă, aveţi picioare de broască?
                  -Nu, d-le, aşa merg eu mai săltăreţ!

28.      – D-nă, în acest restaurant serviţi şi mormoloci?
– Servim pe oricine!

31.        Diferenţa dintre un OZN şi o soacră de treabă:  OZN-uri s-au mai văzut!

 32.        -Dragul meu soţ, tu ai prefera o soţie frumoasă sau una inteligentă?
                  –Nici una, nici alta, eu te prefer pe tine!

34.        Universul şi prostia nu au limite. Noi le-am atins!!!!!

  35.    

    La psihiatru:

– Deci, de cînd te crezi găina?

– De cînd eram puişor, d-le doctor!

Recomand: http://vis-si-realitate-2.blogspot.com/2011/04/sfaturi.html si ce mai gasiti prin gradina doamnei Carmen din Germania

PS. Oprah ar fi spus cã vom fi mai fericiti dacã vom nota zilnic in jurnal câteva lucruri de care suntem multumiti; sper cã citind glumele si TOATE trimiterile veti putea nota si azi ceva…

&

„Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! – Ediţia 49.

*

*

PS.1. In perioada cand am postat „Glume noi” Zamfir comenta ca el le stie …

2. Nu stiu altii, insa eu chiar aplic metoda sugerata de Oprah. Cam de atunci am reluat obiceiul de a tine o agenda; despre jurnal nici nu poate fi vorba…

3. Daca as fi parlamentar as incerca si eu sa-mi aranjez  supraimunitate; in definitiv, ce vor ? vor si ei sa fie egali cu judecatorii si cu alti câtiva care sunt practic mai presus de lege: agentii serviciilor secrete, procurorii…

Se pare cã multe dintre …

…orasele României au o strada Cireşoaia. Am verificat si se confirmã pentru Turda, Satu Mare, Cluj, Predeal; nu am gãsit aceasta denumire  in  Brasov si Timisoara. Recunosc, nici nu am insistat;  mã grãbesc sã va recomand o lecturã emoţionantã: când, cum, cine, unde s-au strãduit sã instituie cultul eroilor neamului.
Sper sã vã stârnesc interesul prin publicarea unor extrase din postarea si din trimiterile documentare puse la dispozitia noastra de Mala Teaha.

[…] Un nume de stradã.  Un nume care, contemporaneitãţii nebune din jur nu-i spune mai nimic. Un nume venit parcã de nicãieri si rãtãcit tot spre nicãieri.  Un nume cu sonoritãţi aparte dar pierdut intr-o mare de nume.
………………………….

O poveste despre  un tãrîm necunoscut si dusa spre un tãrîm al marilor intrebãri fãrã rãspuns. Poveste despre vise facute ţandari de apa sarata a marii dar o poveste a unui suflet si spirit pur care a reusit sa fie mai puternic decit neuitarea.

… un nume care nu trebuie uitat dar care se spune aproape in soaptã: Amilcar Sãndulescu.

*

În scopul desemnării Eroului (Ostaşului) Necunoscut au fost făcute sondaje în liceele militare din Iaşi, Craiova, Chişinău şi Mănăstirea Dealu, fiind ales cel mai bun elev (orfan de război), în persoana elevului Amilcar Săndulescu, din clasa I a Liceului Militar „D.A.Sturdza” din Craiova. Acesta era născut în localitatea Mădulari, comuna Beica, jud. Vâlcea, la 20 februarie 1911, fiind al treilea copil al familiei învăţătorului Constantin Săndulescu şi al Mariei Săndulescu.

La data de 14 mai 1923, după încheierea Te Deum-ului religios în Biserica „Buna Vestire” din Mărăşeşti, elevul Amilcar Săndulescu a ales Eroul (Ostaşul) Necunoscut, oprindu-se în dreptul sicriului nr.4, pe care a pus mâna, exprimându-se cu cuvintele:
„Acesta este tatăl meu”.
Îngenunchind s-a rugat:
„Doamne, Dumnezeul meu, ai în pază pe toţi eroii neamului, şi pe tatăl meu (…)”.

…………………………………
Elevul Amilcar Săndulescu, „fiul” Eroului (Ostaşului) Necunoscut, a terminat anul şcolar ca elev fruntaş şi şef al clasei a II-a. Conducerea Liceului „D.A.Sturdza” l-a recompensat cu un sejur la Marea Neagră, trimiţându-l în Staţiunea Techirghiol. Spre profundul regret al celor care l-au cunoscut, Amilcar Săndulescu s-a înecat în Lacul Techighiol, în după-amiaza zilei de 28 iulie 1923. La miezul nopţii valurile l-au aruncat pe mal. A fost înmormântat, cu mare durere, în Cimitirul Sineşti din Craiova.

&

PS.Strãzile cu numele Cireşoaia   sunt legate tot de Marele Razboi de Reîntregire:
<Monumentul, ce are pe frontispiciu cuvintele “Spuneţi generaţiilor viitoare că noi ne-am facut datoria!”, a fost ridicat în memoria celor peste 14000 de ostaşi români căzuţi în Primul Război Mondial (1916-1918) pe frontul de la Oituz-Coşna-Cireşoaia. Este unic în ţară, prin amplasamentul său la peste 500 de metri altitudine, fiind situat pe partea nord-estică a Muntelui Măgura, dar şi din punct de vedere arhitectural, fiind construit în formă de obuz.>(http://www.ultima-ora.ro/2013/12/01/pelerinaj-la-monumentele-marii-unirii/

*

*

HW. Ziua Nationala

Repostez, cu mici ajustari, un articol din o1.12.2010.
–––––––––––––––––––––––––––-

1.Un tip intra intr-un magazin:
– As dori si eu niste gulas…
Vânzãtorul:
– Sunteti ungur?
Clientul se enerveaza:
– Si daca ceream strudel mã intrebai daca sunt neamţ, dacã ceream pui seshuan ma intrebai daca sunt chinez, sau daca ceream pizza trebuia sa fi fost italian?!?
– Aaaa, nu…
– Si atunci de ce ma intrebi daca-s ungur pentru ca am comandat gulas?
– Nu-i asta problema… Aici e magazin de electronice. ..

*

2.Care femei sunt cele mai fidele? Blondele? Brunetele? Roscatele?
– Cãruntele…

*

3. La un bal, se duce unu la o tipa:
– Pãpusa, dansezi?
– Da ! sigur !
– Pãi,… atunci lasã-mã pe mine sa stau pe scaun

4.Doi bancheri :
– Pe mine ma omoara criza asta, nu mai am somn… Tu cum ai dormit azi noapte?
– Ca un prunc…, am plans toata noaptea si m-am si c.cat pe mine de vreo doua ori…

Glumele cele mai savuroase n-am indrãznit sã le copiez; aveti linkul*…

Acum o gluma reincãlzita:

Intr-un stat asiatic, cetatenii poarta  aproape intregul an  tenisi cu douã numere mai mici; de ziua nationalã au voie sã schimbe intre ei incãltãmintea; unii, mai norocosi, in special femeile si copiii, devin brusc fericiti.

La multi ani cu bucurii !

PS. Cei interesati de gafe, nu neaparat ale  protocolului de stat, pot accesa: Antologia gafelor.
===========================================

„Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! – Ediţia 47.”

*)  azi, 1.12.2013: nu stiu la ce link fãceam referire…

PS. Recomand, inca o data, postarea subsemnatului: https://daurel.wordpress.com/2013/12/01/de-ziua-nationala-a-romaniei-am/

De Ziua Nationala a României am …

…ocazia sa intercalez o postare intre doua HW  acceptate pe lista deschisa in fiecare sâmbãta de  Elly W.
Tot am vrut sã mã laud cã locuiesc destul de aproape de Arcul de Triumf; dovada este ca la marile parade spectatorii intârziati  isi parcheaza masinile si in zona strãzii  mele. Insã, incepând cu alaltãieri, nici nu mã mai deranjeaza: am vândut masina.
Am renuntat la sofat cu vreo doi ani mai devreme decât  prevãzusem in urma cu 5 ani când am primit-o. Ideea mai veche era sa conduc pânã la data  pensionarii, insa Emil Boc a modificat  calendarul…
Oricum, am casa in satul dintre  Herãstrau si Gara de Nord.
Ce sa mai zic despre Ziua Nationala ?
In zona,  am vãzut steaguri arborate la toate magazinele Mega Image;  personalul celor 10-12 farmacii nu s-au obosit. In ce priveste vecinii mei, luând in calcul cele vreo 50 de gospodarii pe lânga care am trecut azi, au arborat in total un  steag; asadar, 2%…
&

PS. Steagul nu este pe casa mea…