Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Archive for the ‘Uncategorized’ Category

Blog in reconstrucție

Posted by daurel pe 15 ianuarie 2021

Încerc o modernizare a blogului.Voi posta mai rar.

Posted in Uncategorized | 5 Comments »

Conditia umana

Posted by daurel pe 15 ianuarie 2021

Îi reprosez multe Alinei Mungiu, dar o apreciez/invidiez pentru concizia frazelor.

…Orice om care poate îmbolnăvi pe altul îşi pierde libertatea de a decide asupra măştii sau vaccinului. Asta e condiţia umană, nu decizia vreunui guvern.

(https://www.romaniacurata.ro/ce-dovedeste-moartea-lui-bogdan-stanoevici/)
*
*
P.s.
Încă n-am citit articolul…

Posted in Blogareala, Uncategorized | Etichetat: , , , , | 6 Comments »

Postare tip Fb(13)

Posted by daurel pe 23 decembrie 2020

Este posibil ca imaginea să conţină: text care spune „Dorelee... Ai instalat bă' priza aia cu protecție? DA SEFU!”
Sursa:https://www.facebook.com/simona.draghincescu/
*
*

Posted in Blogareala, civilizatie, Uncategorized | Etichetat: | 8 Comments »

Curiozități. Testamentul unui umanist

Posted by daurel pe 27 noiembrie 2020

 


Printr-un testament, redactat la 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel își preciza ultimele dorințe.
**
*

(…)Evenimentul care a stat la baza creării Premiilor Nobel de astăzi a fost unul tragic şi personal, în egală măsură, pentru inventator. După ce fratele său Ludvig a decedat în anul 1888, în timpul unei vizite în Franţa, un jurnal franţuzesc de scandal a publicat, din greşeală, un necrolog din care reieşea că cel care murise era Alfred Nobel, pe care publicaţia îl condamnă pentru invenţiile făcute.
Puternic marcat de titlul care afirma: „Negustorul Morţii a murit – Dr. Alfred Nobel, care s-a îmbogăţit descoperind mijloace fără precedent de a ucide alţi oameni, a murit ieri”, Alfred Nobel a început tot mai des să se gândească la modul în care şi-l vor reaminti generaţiile viitoare.(…)
(https://www.descopera.ro/stiinta/8867750-alfred-nobel-omul-dinamita-premiile)

*
Alfred Nobel a decedat in 1896 la varsta de 63 de ani.

(…)La deschiderea testamentului, in ianuarie 1897, in prezenta martorilor, a notarului si a rudelor celui raposat. Acestea din urma s-au aratat foarte surprinse de continut si au contestat cu vehementa documentul.
Dar testamentul era intocmit cu respectarea prevederilor legii, neprezentând vicii. Alfred Nobel nu fusese căsătorit si nu avea copii. Avusese o relatie cu Bertha von Suttner, care ulterior s-a căsătorit cu altcineva.
Rudele cele mai apropiate erau cei doi frati si o soră, insă acestia nu au beneficiat de imensa mostenire, in conditiile testamentului.(…)
(https://ziare.com/cultura/nobel/ziua-cand-s-a-semnat-cel-mai-cunoscut-testament-din-istorie-)
*
(…)Cei mai tineri laureaţi Nobel: La 17 ani, pakistaneza Malala Yousafzai. A primit, în 2014, premiul Nobel pentru pace, …
(https://sites.google.com/site/revistacitestegandesterezolva/revista-nr-19-2017/1-oameni-celebri?)
*
Alte surse:
https://evenimentulistoric.ro/testamentul-lui-alfred-nobel-macinat-de-vinovatie.html/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Nobel/
– https://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobel/
*
Redau doua citate din gândirea lui Alfred Nobel. Mai multe le găsim pe blogul Prieten de vreme rea :
Poate că în ziua în care două corpuri de armată se vor putea extermina într-o secundă, naţiunile civilizate vor da înapoi în faţa ororilor războiului şi vor trimite la vatră pe soldaţii lor.

•Imediat după agricultură, înşelătoria este cea mai mare afacere a zilelor noastre.

*
**

Posted in Blogareala, Ganduri, Uncategorized | Etichetat: , | 4 Comments »

3 septembrie.Ioan Groșan

Posted by daurel pe 3 octombrie 2020

Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Trenul_de_noapte/
*

3 octombrie 1954 – S-a născut Ioan Groșan, scriitor si publicist maramureșean. Comuna natală: Satulung.
**


Anticariat: Ioan Grosan - Planeta mediocrilor

Trenul de noapte - Povestiri

Anticariat: Ioan Grosan - Un om din Est

Posted in Blogareala, Uncategorized | Etichetat: , | 8 Comments »

Păreri despre pandemie

Posted by daurel pe 29 august 2020

Am citit cu interes eseul lui Petru Racolta despre traiul pământenilor la 202 ani de la declansarea pandemiei de coronavirus.  Iată câteva idei:
202 A.C. Nu-mi vine să cred că în urmă cu aproape două secole s-ar fi scris ”2020 Anno Domini”, ”era noastră”, ”anul curent” sau ”după Hristos”, iar acum, acele două litere au o explicație atât de lugubră: Anul Covidului.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Televiziunea nu mai există de mult, dar socializăm virtual prin internet și telefonie, după un orar bine stabilit, pentru a evita suprasolicitarea liniilor. Depanatorii sunt puțini și cu greu se încumetă să riște o expunere, chiar și în exterior.
(…)
(https://racoltapetru6.wordpress.com/2020/08/15/notite-din-viitor/)
*
Dorind să aflu si opiniile altor scriitori despre pandemie, am accesat reviste literare.
Redau  extrase din nr 7 al revistei clujeane Apostrof:

Gabriela Adameşteanu:
Partea proastă este că de la început mi-am dat seama că din punctul de vedere al călătoriilor, vacanţelor libere, întâlnirilor profesionale şi prieteneşti vor urma 2 ani pierduţi. Cel puţin. Şi doi ani pierduţi la vârsta mea înseamnă mult, după ce am trăit atâţia alţii în comunism.(..)
Din păcate, acesta este doar un jurnal de etapă, nu ştim dacă povestea noastră în pandemie a ajuns măcar la jumătatea ei.  Mai mult ca oricând ştiu că trăim în provizorat.
(Gabriela Adameşteanu)

Vasile Igna
(…)e un loc comun (şi, câteodată, un subterfugiu ieftin) să spui că scriitorii sunt obişnuiţi cu izolarea, cu singurătatea. În ce mă priveşte, eu am în urmă „un veac de singurătate“, care n-a fost chiar o alegere deliberată, ci, mai degrabă, una de structură. Am învăţat foarte repede că nimeni nu visează în mijlocul mulţimii, şi că doar saltimbancii şi dictatorii au nevoie de aplauze şi încurajări din tribune.
(Vasile Igna)

Horia Bădescu
(răspunzând la intrebarile Cum aţi trecut prin perioada de „Staţi acasă“ si ce soartă va avea la noi cultura?)
Cu stupoarea cu care te găseşti dinaintea unui fapt de viaţă la care nici cu gândul n-ai gândit. Posibil teoretic, căci pandemii au mai încercat umanitatea, dar improbabil în felul în care lumea, lumea ta, dar şi lumea lume, îşi urma cursul de zeci de ani, îmbătată de mirajul atotputerniciei ştiinţei asupra infinitului microcosmic, a nano-universului, a micro-organismelor care, din păcate, vin să ne reconfirme cu brutalitate, ceea ce ar fi trebuit să ştim de la început, sau poate că ştiam dar în fudulia noastră endemică ne-am trudit a uita: nu noi, oamenii, ci ele se află în vârful lanţului trofic!
Cu perplexitatea neputinţei unui  organism planetar nepregătit, buimac în reacţii,  smuls fără menajamente din iluzia organizării de top a sistemelor sanitare şi din cămătăria imperialismului farmaceutic, a prostiei administrative şi politice al cărui singur panaceu valid a fost ghetoul, vizuina salvatoare a fiecăruia.
(…)
Cât despre soarta culturii… aceasta va fi oricum mai proastă decât cea precară de dinainte. Scriitorul va continua să muncească pro bono pentru zestrea culturală a naţiunii. Măcar dacă naţiunea şi-ar aduce  aminte de asta nu doar la praznicele împărăteşti!
(Horia Bădescu)

Ilie Rad
Oamenii uită repede şi nu prea învaţă din experienţele trecutului. Ce a învăţat omenirea din zecile de războaie care au avut loc, chiar dacă ar fi să ne referim la ultimele două războaie mondiale? Cursa înarmărilor continuă, războaiele din Orientul Mijlociu continuă! Poluarea va reveni. Economia îşi va reveni şi ea, în ciuda pierderilor imense cauzate de acest virus. De aceea nu m-au surprins cuvintele lui Mirea Mihăieş, din România literară: „În ce mă priveşte, mă plasez la polul opus: nu se va schimba nimic. Va fi stârpit şi coronavirusul, vom ieşi din izolare/ carantină/ spitalizare şi vom fi tot noi, cei vechi. La fel de nemernici, abulici, răi, proşti, egoişti, ticăloşi, unii, şi la fel de naivi, buni, generoşi, puri, alţii“.

Ceva se va schimba totuşi! La multele spaime existenţiale (războiul atomic, dezastrele naturale, războiul bacteriologic etc.) se va mai adăuga încă o spaimă: aceea că un alt virus, cu o altă „tulpină“, va fi oricând posibil.
(Ilie Rad)

Radu Mârza
Ceea ce mi s-a părut interesant a fost teoria conspiraţiei care susţinea exact asta: „Dar ştiţi pe cineva care a făcut această boală? Nu? Păi şi ce credeţi că înseamnă asta?“
(Radu Mârza)

*
*

Posted in Uncategorized | Etichetat: , | 11 Comments »

Alcatraz, insula pelicanilor

Posted by daurel pe 14 august 2020

Despre inchisoarea de pe Insula Alcatraz am aflat din filme. Erau filme atât de bune, incât ani de zile nu m-a interesat dacă chiar exista undeva acea insula…
Recent m-am documentat: din 1972 zona face parte dintr-un un parc national care cuprinde si Golden Gate. Asadar, este lânga San Francisco.
Nu insist, e usor de găsit…

*

Insula Alcatraz şi un pescăruş, păsări specifice zonei

*
Pe insulă se găseau 302 deținuți, paznicii cu familiile lor fiind în număr de 300 de persoane civile, dintre care 80 de copii. În 29 de ani au fost 36 de încercări de evadare, dintre care niciuna reușită.

Celulele deținuților aveau suprafața de 1,5 x 2,7 m, cu lavoar, toaletă și pat. Timpul petrecut în celulă era între 18 și 23 de ore pe zi, excepții se făceau (prin care se înțelege și dreptul la muncă) celor care dovedeau o purtare excepțională. În cantină erau montate deschideri, prevăzute în caz de nevoie, pentru gaze lacrimogene.
Alcatraz era unica închisoare din SUA cu dușuri cu apă caldă, pentru a nu permite deținuților, în cazul evadării, să se obișnuiască cu apa rece din golf.
Surse:https://ro.wikipedia.org/wiki/Alcatraz/
&
https://dincolodevarf.com/2020/01/20/alcatraz-inchisoarea-perfecta/
&
http://www.descoperalocuri.ro/atractii-turistice/alcatraz-amintirea-unei-inchisori-de-maxima-securitate.html
*
In anul 1963, procurorul general al Statelor Unite, Robert F. Kennedy a ordonat inchiderea inchisorii Alcatraz din pricina cheltuielilor mari necesare pentru intretinerea acesteia.
La nivelul anilor ’50, statul cheltuia circa 10$/zi pentru fiecare deţinut, ceea ce însemna de 3 ori mai mult decât o închisoare federală obişnuită.
In existenta ei de 29 de ani, inchisoarea Alcatraz a gazduit peste 1500 de infractori.
Astazi, insula Alcatraz este deschisa publicului, fiind vizitata de peste un milion de turisti anual.
.(https://www.descopera.org/inchisoarea-alcatraz/)

*
*8

*

Posted in Blogareala, Uncategorized | Etichetat: , | 12 Comments »

Curiozități adnotate(12)

Posted by daurel pe 10 iulie 2020

Când găsesc intrebarea ”știți de ce in...?”, in peste 50% din cazuri accesez.
Azi, fiind vorba despre robinetii chiuvetelor din Anglia, am avut următoarele motive să citesc:
– imi propusesem să postez ceva in seria de curiozitati;
– sunt mereu curios ce părere au românii umblati prin lume despre alte popoare;
– chiuvetele si robinetii ne pot da dureri de cap si fără a merge in Anglia, deci nu ne strică o documentare..
*

(…)”Pentru a-și spăla mâinile, britanicii astupă scurgerea lavoarului și deschid ambele baterii, apoi își spală mâinile ca într-un lighean. Ei nu au obișnuința de a-și spăla mâinile sub apă curgătoare. Vesela se spală în mod asemănător.
Dar fiindcă noi, românii, suntem un popor obișnuit să găsească ieșire din orice situație, vă prezentăm o soluție alternativă și ecologică. Pregătiți-vă o astfel de sticlă dacă vă faceți drum în Anglia în timpul apropiat.”
(https://fasingur.info/stiati-de-ce-in-anglia-sunt-2-baterii-separate-si-nu-una-singura-cum-ne-am-obisnuit-noi/)
**


Sursa:https://fasingur.info/stiati-de-ce-in-anglia-sunt-2-baterii-separate-si-nu-una-singura-cum-ne-am-obisnuit-noi/
*
Recomand:https://www.unromaninuk.com/misterul-ghiuvetei-cu-2-robinete/
și
https://atlas-geografic.net/chiuvetele-din-anglia-au-doua-robinete-separate/
*
**
*

Posted in Blogareala, Ganduri, Uncategorized | Etichetat: , , | 6 Comments »

Născuti pe 9 iulie

Posted by daurel pe 9 iulie 2020

Maxima zilei am preluat-o de pe blogul DESKREPORT :

Tactul înseamnă abilitatea de a-i descrie pe alții așa cum se văd ei înșiși!.”
(ABRAHAM LINCOLN)

**
*
Trei celebre cântăreţe din România

Mirabela Dauer s-a născut la 9 iulie 1947. Printre numeroasele premii şi trofee, artista a primit şi o distinţie din partea lui Ion Iliescu. Preşedintele i-a conferit artistei în anul 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.
Angela Similea s-a născut la 9 iulie 1946. Ea a câştigat numeroase premii de-a lungul carierei artistice. Primul mare succes l-a avut în 1970 când a câştigat Cerbul de Argint.
Margareta Pâslaru s-a născut pe 9 iulie 1943. Ea a debutat la doar 4 ani pe scena Operei în rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini. În 1972, Margareta Pâslaru a jucat în filmul ”Veronica”.
Sursa:https://www.romaniatv.net/trei-celebre-cantarete-din-romania-sarbatoresc-ziua-de-nastere-in-acelasi-timp/



*
*
Un actor american

Posted in Blogareala, Uncategorized | Etichetat: | 4 Comments »

Sf.Thomas Morus-protectorul politicienilor

Posted by daurel pe 22 iunie 2020

Consultînt o enciclopedie, la Sfintii zilei de 22 iunie am găsit urmatoarele:
Sf. Grigore Dascălul, mitropolit al Ungrovlahiei; Sf. sfințit mucenic Eusebie; Sf. mucenici Zenon, Zina și Galaction (calendarul ortodox)
– Sfinții John Fisher și Thomas Morus, patronul politicienilor (calendarul romano-catolic)
*
Am căutat date suplimentare despre sfintii englezi:
În 1935, la patru sute de ani de la moartea sa, Morus a fost canonizat de Biserica Catolică, prin papa Pius al XI-lea, și a fost apoi declarat protectorul politicienilor și oamenilor de stat, de către papa Ioan Paul al II-lea. Ziua în care este serbat în calendarul catolic, 22 iunie, este aceeași cu ziua sfântului John Fisher, singurul episcop din perioada Reformării Engleze care și-a păstrat fidelitatea față de papă. John Fisher și Thomas Morus au fost închiși, în aprilie 1535, în Turnul Londrei, în același timp și din aceleași motive. Fisher a fost executat înaintea lui Thomas Morus, pe 22 iunie 1535. Morus a fost canonizat și de Biserica Anglicană în 1980.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Thomas_Morus)
*
Apoi, mi-am amintit că am văzut un film…
A Man for All SeasonsSursa imagine:https://www.cinemagia.ro/filme/a-man-for-all-seasons-20203/postere/2156211/

Filmul Un om pentru eternitate, care descrie conflictul regelui Henric al VIII-lea al Angliei cu Thomas Morus, a fost distins în anul 1966 cu șase premii Oscar, între care Oscarul pentru cel mai bun film, pentru cel mai bun rol principal (Paul Scofield) și pentru cel mai bun regizor (Fred Zinnemann).
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Thomas_Morus)
*
**
*

Posted in Blogareala, civilizatie, Uncategorized | Etichetat: , | 8 Comments »