Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Archive for Iulie 2009

Calatorii culturale

Posted by daurel pe 29 Iulie 2009

Unele concedii pot fi calatorii culturale. Probabil ca trebuie programate si pregatite diferit fata de concediile de odihna. Documentarea prealabila este facila. Conservarea impresiilor as vedea-o mai degraba inregistrata pe reportofon, ca sa nu zic in jurnal. Cred ca trebuie facuta de unul singur si fara aparat de inregistrat imagini. Fotografiile, filmele sunt bune doar pentru vizitatorii familiei, ca sa nu se plictiseasca in timpul cat facem cafeaua si nu avem poze de la nunta sau/si cu copiii/ nepotii. Iluminare mea, privind aceast subiect, este recenta, deci neconsolidata. Azi am citit in „Ziarul Lumina” un articol despre poetul Rilke. Teoria poetului era  : a fi cult inseamna a fi eliberat, iar arta este drumul spre cultura, adica spre libertate. Rilke era la Florenta si-i scrie logodnicei, cam in felul urmator: ca nu-i vorbeste si nu-i va vorbi nici in viitor despre Botticelli sau despre Michelangelo, ci : „aduc doar o singura solie – despre mine insumi, si vestile sunt bune”. Probabil poetul asimilase arta italiana si se simtea mai liber. Nu, n-a rupt logodna;  logodnica i-a devenit sotie…Mai zice Rilke: „Dar daca ati fi doar o zi nemoderni, atunci ati vedea cata vesnicie se afla in voi”. Acest ultim citat mi se pare incurajator pentru un concediu in Romania cu bilet subventionat.

Posted in metaliteratura, turism | Etichetat: , , , , , , , , , , | 18 Comments »

Cuvinte cotidiene, cuvinte solemne

Posted by daurel pe 28 Iulie 2009

Citeam in ziarul EVZ , cu ceva timp in urma , un articol de Rodica Culcer despre biruri. Am retinut, putin surprins, expresia: „sa verifice statul cati FRAIERI au mai ramas in tara”. Adica, cei ce mai contribuie la buget. Tot in aceste zile, probabil in ziarul mentionat, am gasit un citat din F. Durrenmatt : „Patria este numele pe care si-l ia statul, cand isi trimite supusii sa moara pentru el”. N-am auzit demult cuvantul „patrie” din gura politicienilor sau alti oratori. Probabil se va folosi azi (29 iul.) cu ocazia unei defilari pe sub Arcul de Triumf. Poate il va folosi dl. Boc cand va extinde solicitarea de renuntare la o parte din venit si de catre alti bugetari. Poate apeleaza la pensionari, ca sunt mai sentimentali. Cu cat era mai jalnica tara comunista, cu atat  erau mai folosite cuvinte mai solemne; PATRIE ma pleznea  ca o injuratura de …mama!

Posted in Politica, Povesti | Etichetat: , , , , , , , | 17 Comments »

Zeama bordeleza

Posted by daurel pe 28 Iulie 2009

A inceput un atac de mana pe vita de vie si pe rosii. Pe rosiile vecinilor; eu nu am decat bolti de vie.
Mana nu apare in fiecare an, asa ca am pierdut reteta si nu mai stiu nici unde am ascuns piatra vânãta.
Am discutat cu vreo cinci tarani din piata si cu alti vreo zece la o crâsma dintr-un sat unde mai vietuiesc cativa fosti legumicultori.
Am deja 5 retete de preparare a solutiei de stropit si cateva variante privind momentul potrivit pentru aplicare.
In plus, am sfatul dat de cativa vanzatori din piata: sa caut pe internet.
Sfatuitorii mei au, totusi, ceva in comun:
1. deja, nu mai merita sa ma agit, trebuia un tratament preventiv;
2. sa-si vada orasenii de cainii si pisicile lor si sa nu sa bage in treburi complicate .
Imi convin ambele.

Posted in criza, Faliment | Etichetat: , | 4 Comments »

Trebuia sa poarte un nume

Posted by daurel pe 27 Iulie 2009

Multi romani, poate si multi din alte etnii, sunt nemultumiti ca nu au aprins ei, sau dintre ei, scanteia schimbarii din 1989. Au incercat multi, nu suficient de multi, insa a reusit un om al unnei biserici dintr-o margine de tara: Laszlo Tokes. Dupa 1989 au fost o multime de „eroi” de-o zi . Unii cu oua, altii cu cerneala au iesit in fata demnitarilor, hotarati sa salveze tara…Cand putini mai sperau ca se poate rezolva ceva prin mecanismul gripat al puterilor democratice, cand C.T. Popescu a trecut la arte si Ion Cristoiu s-a intors la carte, a aparut de la un ziar de sport un nume: Catalin Tolontan. Sa speram ca nu este o intamplare, ci un semn de normalitate!

Posted in confidente, Mari romani | Etichetat: , , , , , | 11 Comments »

Decanii vechi si noi

Posted by daurel pe 25 Iulie 2009

Nu s-a facut o reforma a invatamantului, poate nici alte reforme , in 20 de ani de la iesirea din dictatura. Am inceput facultatea la 20 de ani de la reforma comunista a invatamantului si am avut sansa sa gasesc cativa profesori nereformati, cu studii solide in Germania si Austria. Desigur,  ii priveam ca pe niste elefanti in costume negre patate cu creta…Decanul, cu studii la Moscova, avea fiica si ginerele plasati in parohia lui. Or fi fost si alte increngaturi si cumetrii, dar eu nu le-am cunoscut. Invatamantul de atunci, cu multe burse, avea datoria politica sa nu lase repetenti, sa-i educe pe chiulangii si sa-i trimita in realitatea socialista. As compara astfel: cam cati profesori batrani, nereformati, deci capabili am mai prins eu in facultate, cam atatia profesori tineri si capabili ar fi azi in universitati…Imi permit o gluma reincalzita. Dupa cum se constata pana in zilele noastre, in anii comunismului am fost trimisi la facultati multi sateni, usor de modelat si rezistenti fizic. Banii nu erau suficienti nici atunci. Daca in liceu tinerii cereau bani suplimentari, de la parinti, ca au spart un geam, acum in facultate cereau bani ca au „spart decanul”. P.S. Tinerii de la sate aveau, din liceu,cunostinte deosebit de solide. Nu ca ar fi fost mai destepti; poate erau mai speriati, mai disperati, mai rusinosi…. Profesorii de liceu, nereformati, aveau cunostinte si metode care asigurau o educatie solida, greu de pervertit de catre universitatile comuniste din ce in ce mai corupte. Trebuie spus ca au fost trimisi la facultate multi activisti comunisti, fara sa fi urmat liceul….Probabil, unii sunt profesori universitari!

Posted in glume reincalzite, istoria Romaniei, Povesti | Etichetat: , , , | 10 Comments »

Pisicile proletare

Posted by daurel pe 23 Iulie 2009

Intamplarea face sa am un caine. Au fost trei, dar doi au murit din cauze ce nu-mi pot fi imputate. Vecinul meu avea, sase pisici cu o istorie de peste 30 de ani. Mi-a spus ca pastreaza numai femele, deoarece nu suporta urina motanilor. A fost foarte indignat de fiecare data cand cainii mei i-au ucis, in curte mea, in rastimp de doi ani, trei pisici. In ultimul an cainii mei n-au mai facut victime. In primavara,  cele sase pisici au fost otravite, erau in coma, vecinul nu era acasa, am chemat eu veterinarul si am salvat doua exemplare. Banuiala otravirii a cazut pe un alt vecin, despre care se zvoneste ca nu suporta pisicile si cainii; cica a omorat cu sadism pui si adulti prin inecare…Cumva m-am imprietenit cu vecinul cu pisicile, pensionar, om cu facultate, politicos, civilizat. Mi-a spus ca vecinul care omoara animalele este un primitiv, o bruta; chiar daca acum este muncitor a ramas tot taran. Azi l-am surprins pe vecinul cu pisicile omorand niste pisoiasi. Nu va spun metoda…Vazandu-mi indignarea m-a intrebat: ” Ce nu stiai ca si parintii nostri, la tara, procedau astfel? ” Nu-mi amintesc cum proceda tata  la tara, dar eu am vazut filmul  „Pisicile aristocrate”.

Posted in civilizatie, Povesti | Etichetat: , , , , , , , , | 18 Comments »

Blogul si sportul…

Posted by daurel pe 21 Iulie 2009

…se aseamana in multe privinte. Ar fi un sport de echipa cu mai multe mingi. Echipa este formata din titularul blogului si o mare parte dintre cei din  blogroll. Mingile sunt informatiile fierbinti, comentate, dar mai ales transferate. Informatiile sunt pasate din blog in blog pana se racesc, pana plictisesc…  In mod natural, unii bloggeri se impun si se rastesc la cei ce nu respecta regulile. Care ar fi regulile? Cititi: http://zamfirpop.wordpress.com/dragaucenicule/ si avertismentele din prima pagina a blogului mentionat; mai laconic este Ioan Usca (vezi in blogroll). Eu oricum nu sunt de acord cu nici o regula, dar asta ramane intre noi. Care-i miza scrierii pe blog? Nu stiu. Oricum, cei ce scriu nu se informeaza de pe bloguri…Probabil ca miza este atragerea a cat mai multi cititori, deci ceva orgoliu pentru notorietate (m-am gandit multisor la acest cuvant!).   Multi isi descopera talente jurnalistice si  literare. Este o vorba: „Daca n-ai fost copil minune, nu dispera. Poate vei fi batranul fenomen! ” Mie imi spune sora-mea ca am fost o minune cand eram pruncut…Poate se inseala…

Posted in Blogareala | Etichetat: , , , , , , | 15 Comments »

Mai bine nu stiam

Posted by daurel pe 21 Iulie 2009

Am discutat cu putin timp in urma cu un tânãr, bãiatul unor cunostinte. Tânãrul este functionar public, cu salariu mic si sporuri multe. Stiind cã a lucrat in timpul studiilor, l-am intrebat cum s-a descurcat, daca i-a fost greu cu pregatirea examenelor…
Vorbe de discutii conventionale…
Mi-a rãspuns, putin surprins: „Ce,  parca nu stiti?  Aveti doua fiice licentiate!  Tata si mama s-au ocupat de facultate, ei stiau ce diplome si specializari imi trebuie ca sã rãman pe post si sa fiu acum avansat!  Nu v-au spus ? 
Nu-mi spusesera. Cred ca pãrintii lui stiau ca nu procedeaza bine, deci mai exista rusine in Romania…Sau mi se pare mie?

Posted in confidente, Cultura | Etichetat: , , , , , , | 6 Comments »

Sfantul Ilie si somnul

Posted by daurel pe 20 Iulie 2009

Banuiam ca in Biblie sunt pasaje care justifica somnul. Nu putea sa fie nereglementata aceasta activitate. Da, activitate! In armata ni se ordona: „treceti la activitatea de somn!” In publicatiile Fundatiei crestine S.E.E.R. Romania, am gasit trimiteri pertinente in Biblie si comentarii convingatoare despre somn. Argumentul imbatabil este ca un crestin adevarat doarme linistit, lasand cu incredere problemele in grija Domnului. Insusi Sfantul Ilie , prigonit de Ahab ( nu cel din romanul „Moby- Dick” !) doarme in pustie si este trezit de vreo doua ori de ingerul care-i aducea mancare…(Cartea a treia a Regilor, cap. 19 )Cand esti obosit, nici nu poti sa te rogi: sa ne amintim cum ucenicii dormeau,cam fara grija, cand soldatii l-au arestat pe Mantuitor, in timp ce Se ruga de Unul singur… In incheiere, va propun sa inchideti calculatorul si sa trageti un pui de somn!

Posted in confidente, religie | Etichetat: , , , , , , , , | 13 Comments »

Iulie 1969, aselenizarea. Gestionarea succesului

Posted by daurel pe 19 Iulie 2009

As vrea sa vorbesc despre succes. Aselenizarea este un succes pentru tarile crestine libere. Andrei Bacalu, comentatorul TV al evenimentului, povesteste ca au fost omise cadrele in care se prezentau slujbele de multumire…Bucuria  popoarelor libere  de atunci, as asemana-o cu bucuria   musulmanilor la succesul teroristilor care au distrus Turnurile Gemene din New-York. Aselenizarea a avut reactii si urmari ce se simt si azi. China n-a publicat, douazeci de ani, nimic despre aselenizare, sovieticii au inteles ca au pierdut cursa inarmarilor (rachetele SUA erau mai puternice si deosebit de precise), pesimistii de serviciu (americani!)  au scos un film care demonstra ca a fost o cacialma…Ceausescu a exploatat la maxim, circa doi ani, euforia americanilor. Oricum, Ceausescu era considerat antisovietic, deoarece nu intervenise in Cehoslovacia in 1968. In 1969 Ceausescu si romanii savurau succesul desprinderii de sovietici…In vara lui 1969, dupa aselenizare, a  venit in vizita presedintele SUA, a fost primit cu fast, s-au semnat contracte pentru calculatoare la care sovieticii nici nu visau…Au emigrat cine avea acest plan, au fost acordate burse pentru studenti si specialisti. Dupa cum  am spus, dupa vreo doi ani, Ceausescu a cotit-o, pentru mine inexplicabil, puternic spre un  comunism brutal si stupid; comunism inspirat de la chinezi si nord- coreeni. Analistii politici considera ca deja sunt 40 de ani de cand SUA sunt unica putere mondiala, iar acest lucru este greu de gestionat, le inrautateste situatia. As indrazni niste pareri personale.

Succesul, succesele de durata, sunt la fel de daunatoare, in timp, ca esecurile. Conduc la un fel de criza, ca orice sir de evenimente iesite din comun, din firesc…Imi amintesc de un film: „Soferii Iadului”. Trei camioane cu sase soferi, transporta exploziv pe sosele periculoase (cam ca in Romania). Ajunge la destinatie doar un camion cu cei doi soferi, restul mor in expolzii ingrozitoare. Invingatorii incaseaza o suma considerabila. Unul dintre ei se grabeste sa-si savureze succesul in satul natal si reface, plin de euforia succesului, traseul cu camionul fara pericol de explozie. Filmul se termina cu rostogolirea camionului intr-o prapastie…

Posted in civilizatie, Politica | Etichetat: , , , , , , , , , , , | 22 Comments »