Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Archive for the ‘civilizatie’ Category

Ziua Mondială a Ciocolatei

Posted by daurel pe 7 iulie 2020

Astăzi este ziua ciocolatei

Sursa:https://www.gds.ro/Magazin/2020-07-07/pe-7-iulie-sarbatorim-ziua-mondiala-a-ciocolatei/
*
7 iulie:Ziua Mondială a Ciocolatei, este denumită, în unele cazuri, drept Ziua Internațională a Ciocolatei. Unele referiri indică faptul că această zi sărbătorește introducerea ciocolatei în Europa în 1550…
*
Am găsit 25 de curiozitati despre ciocolată. Iată câteva:

Deşi este originară din America Centrală şi de Sud, astăzi, mai mult de 66% din boabele de cacao din lume sunt cultivate în Africa, iar Coasta de Fildeş produce 33% din producţia mondială.
– Ciocolata albă, deşi seamănă la textură cu ciocolata clasică, nu conţine cacao, iar unele ţări nici nu o consideră a fi ciocolată!
– În 2007, un hoţ a furat diamante, în total 120.000 de carate, în valoare de 28 de milioane de dolari după ce a câştigat încrederea angajaţilor la o bancă din Belgia oferindu-le în mod constant ciocolată. Acesta s-a prezentat drept un om de afaceri argentianian cu numele, Carlos Hector Flomenbaum.
– Anul 1947 a fost marcat printr-un protest al copiilor din Canada. Aceștia au declanșat mai multe proteste împotriva producătorilor de dulciuri din ciocolată, pentru că cei din urmă au ridicat prețul batoanelor de la 5 cenți la 8 cenți.

– Jeanne Calment a trăit 122 de ani și a atribuit secretul longevității sale unei diete care includea consumul uleiului de măsline, vinului roșu și a unui kg de ciocolată pe săptămână.
(http://ea.md/este-ziua-mondiala-a-ciocolatei-25-curiozitati-delicioase-despre-acest-desert-foto/)
*
Mă simt dator să scriu câteva rânduri  despre matusalemica Jeanne Calment:

(…)În 1965, la vârsta de 90 și fără moștenitori, Calment a semnat un acord de a-și vinde apartamentul avocatului ei André-François Raffray, printr-un contract pe viață. Raffray, pe atunci în vârstă de 47 de ani, a fost de acord să-i plătească lunar 2.500 de franci până la moartea ei. Raffray a sfârșit prin a plăti lui Calment echivalentul a mai mult de 180.000 de $, care a fost mai mult decât dublu valorii apartamentului. După ce Raffray a murit de cancer la vârsta de 77 de ani, în 1995, văduva lui a continuat să-i plătească Jeannei Calment rata până la moartea acesteia. În toți acești ani, Calment obișnuia să spună că ea „a concurat cu Matusalem”.
La 21 februarie 1997, la sărbătorirea a 122 de ani, s-a anunțat că n-o să mai aibă apariții publice, sănătatea ei deteriorându-se grav. A murit la 4 august în același an din cauze necunoscute.

Atât înainte cât și după moartea lui Calment, au existat mai multe pretenții că ar fi depășit vârsta ei însă nici unul dintre ei nu au putut dovedi și, prin urmare, Calment continuă să dețină recordul pentru cea mai în vârstă persoană care a trăit vreodată.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Jeanne_Calment)

*
*

Posted in civilizatie | Etichetat: , | 11 Comments »

Monumentele zilei

Posted by daurel pe 27 iunie 2020

Incerc să public zilnic cel putin câte un articol. Stelian Tănăse reușește să ne intâmpine in fiecare zi cu minim două…
*

Rondul scriitorilor
27 iunie 1943 – din inițiativa filosofului Ion Petrovici (1882 – 1972), ministrul instrucțiunii în acea vreme, a fost inaugurat, în Cișmigiu, ansamblul de statui „Rondul Roman” sau “Rotonda Scriitorilor”, reprezentând busturile unor scriitori de seamă ai literaturii române.
(http://www.radioconstanta.ro/2020/06/27/calendarul-zilei-27-iunie-6/) &
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Rotonda_scriitorilor)
Sursa imaginii:http://bucuresti.romaniaexplorer.com/page_10778.html

*



*


27 iunie 1996
– avea loc dezvelirea bustului omului politic ţărănist Corneliu Coposu (1914-1995), amplasat lângă Biserica Kretzulescu din Bucureşti (sculptor Mihai Buculei)
(http://www.radioconstanta.ro/2020/06/27/calendarul-zilei-27-iunie-6/)
Sursa imaginii:https://ro.wikipedia.org/wiki/Monumentul_lui_Corneliu_Coposu_din_București/

*
**
*

Posted in Blogareala, civilizatie | Etichetat: , , | 10 Comments »

Sf.Thomas Morus-protectorul politicienilor

Posted by daurel pe 22 iunie 2020

Consultînt o enciclopedie, la Sfintii zilei de 22 iunie am găsit urmatoarele:
Sf. Grigore Dascălul, mitropolit al Ungrovlahiei; Sf. sfințit mucenic Eusebie; Sf. mucenici Zenon, Zina și Galaction (calendarul ortodox)
– Sfinții John Fisher și Thomas Morus, patronul politicienilor (calendarul romano-catolic)
*
Am căutat date suplimentare despre sfintii englezi:
În 1935, la patru sute de ani de la moartea sa, Morus a fost canonizat de Biserica Catolică, prin papa Pius al XI-lea, și a fost apoi declarat protectorul politicienilor și oamenilor de stat, de către papa Ioan Paul al II-lea. Ziua în care este serbat în calendarul catolic, 22 iunie, este aceeași cu ziua sfântului John Fisher, singurul episcop din perioada Reformării Engleze care și-a păstrat fidelitatea față de papă. John Fisher și Thomas Morus au fost închiși, în aprilie 1535, în Turnul Londrei, în același timp și din aceleași motive. Fisher a fost executat înaintea lui Thomas Morus, pe 22 iunie 1535. Morus a fost canonizat și de Biserica Anglicană în 1980.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Thomas_Morus)
*
Apoi, mi-am amintit că am văzut un film…
A Man for All SeasonsSursa imagine:https://www.cinemagia.ro/filme/a-man-for-all-seasons-20203/postere/2156211/

Filmul Un om pentru eternitate, care descrie conflictul regelui Henric al VIII-lea al Angliei cu Thomas Morus, a fost distins în anul 1966 cu șase premii Oscar, între care Oscarul pentru cel mai bun film, pentru cel mai bun rol principal (Paul Scofield) și pentru cel mai bun regizor (Fred Zinnemann).
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Thomas_Morus)
*
**
*

Posted in Blogareala, civilizatie, Uncategorized | Etichetat: , | 8 Comments »

Școala japoneză

Posted by daurel pe 22 iunie 2020

Prin titlul de mai sus experimentez putin, deoarece poate să atragă spre blogul meu vizitatori interesati să-si educe copiii in scoli mai putin obisnuite.
Am constatat că sunt căutate postările care sugereaza dezvăluiri de ceva rezolvari, de ceva rețete.
Că veni vorba, in aceasta perioadă, poposesc pe blogul meu căutatorii de cirese amare. In plus, zilnic sunt accesat de minim doi internauti care caută formula lui Blondel...
Mă simt obligat să mentionez că nu fac publicitate.

*
japonia
*

Iată câteva reguli obligatorii din programa școlii japoneze:
– Din clasa întâi până în a 6-a se preda o materie „drumul despre bunul simț” în care elevii învață comportamentul civilizat și manierele de bun simț!
*
–  Japonezii cu toate ca sunt considerați printre cei mai bogați oameni din lume, nu angajează femei de casa sau dădace pentru creșterea copiilor, părinții sunt primii răspunzători de educația copiilor!
*
 – Elevii japonezii, zilnic și timp de 15 minute, fac curat în școlile lor împreuna cu educatori, învățători și profesori, lucru ce a determinat apariția unei generații modeste și atente la fenomenul curățenie și igiena!
*
–  Profesorii iau masa cu 30 de minute înaintea elevilor, ca să fie siguri ca mâncarea este buna și nu este alterata, fiindcă elevul este considerat viitorul țarii și trebuie protejat!
*
–  Gunoierul în Japonia este cunoscut sub numele de ”inginer sanitar” și are un salariu de 5000 până la 8000$. Pentru a ocupa acest post candidatul trebuie să treacă proba scrisa și orala!
*
–  Este interzisa utilizarea mobilului în trenuri, restaurante și locurile publice cu spații închise și mobilul trebuie setat pe modul ”bun simț” care la ei este foarte important!

*
O să ti se para ciudat, dar in majoritatea scolilor japoneze nu exista femeie de serviciu. Elevii sunt cei care fac curătenie in sălile de clasă, in cantine si in toalete. Ei se impart in echipe si indeplinesc aceste sarcini prin rotatie. Astfel, sunt invatati sa lucreze in echipa si să se ajute unii pe altii.
*
Uniforma este obligatorie. Fetele poarta tinute in stil marinaresc, pe când uniformele pentru băieti sunt croite in stil militar. Statul japonez considera că purtarea uniformei elimina barierele sociale printre elevi si ii ajută să dezvolte un sentiment de apartenentă la comunitate.
*

Până la vârsta de 10 ani, elevii nu dau niciun fel de test fiindcă, potrivit japonezilor, in primii trei ani de scoala cunostiintele academice nu sunt importante. In lipsa unor examene, copiii sunt verificati constant. Si, desi sistemul de educatie japonez poate părea strict, rata absenteismului este aproape inexistenta.
*

Testul care decide viitorul elevilor se dă la absolvirea liceului, iar punctajul obtinut este cel pe baza căruia se intra la facultate. Desi perioada de pregătire este numita „iadul examinarii” din cauza concurentei acerbe, peste 75% dintre absolventii de liceu reusesc să isi continue studiile la facultate.

(https://www.digi-life.tv/stiri/educatie/scoala-in-japonia-cum-sunt-crescuti-si-educati-copiii-de-acolo-)

*
**

*

Posted in civilizatie, Cultura | Etichetat: , | 10 Comments »

Curiozitați adnotate (11)

Posted by daurel pe 5 iunie 2020

Azi am aflat dintr-un ziar că multi  australieni de la oras achita chiar si 2500 de dolari pentru  7 zile de instruire in tehnici de supravietuire. Amintindu-mi că am un serial de curiozitati am postat cele de mai jos.

Hut

Sursa:https://bushcraftsurvivalaustralia.com.au/
*

*

Sursa:https://bushcraftsurvivalaustralia.com.au/12-essential-items-people-/
*
M-am lămurit ce este”Ferrocerium Rod” după ce am accesat aici (https://blog.ucogear.com/ferrocerium-rods/)
Recomand câteva articole despre viețuirea in Ro:
https://povestiripescurt.blogspot.com/2020/06/vechi-obiceiuri-romanesti
https://racoltapetru6.wordpress.com/2020/05/24/pe-aripile-umorului/
https://stef77rof.wordpress.com/2019/12/16/binecuvantari-blestemate-de-inconstienta-umana/
https://potecidedor.wordpress.com/2019/09/27/pita-unsa-cu-un-dor/
https://ina.home.blog/2019/09/17/adunaturi-tomnatice/

*
**
*

Posted in Blogareala, civilizatie, confidente | Etichetat: , | 11 Comments »

MfC.Biciclete si bicicliști

Posted by daurel pe 3 iunie 2020

Cu aceaste imagini particip la Miercurea fără cuvinte, serial inițiat de Carmen in anul 2010 și coordonat acum de Zina.
*
Ziua mondială a bicicletei este marcată, anual, la data de 3 iunie.
**
*

*

LEGISLTATIA RUTIERA PENTRU BICICLISTI - ultima actualizare din ianuarie 2017
*


Surse:
https://liniadestart.ro/8-beneficii-atunci-cand-detii-o-bicicleta-pliabila/
&
https://www.veloteca.ro/blog/diverse/legisltatia-rutiera-pentru-biciclisti-/
&
-https://biciclisti-amendati-pentru-alcoolemie-si-lipsa-echipamentului-corespunzato/
*
**
*

 

 

Posted in civilizatie, Miercurea fara cuvinte | Etichetat: , , | 12 Comments »

Lecturi.”Americanii” din Drăguș

Posted by daurel pe 23 mai 2020

Când e vorba de cercetari stiintifice, prefer ca cineva să (mi) le povestească.
Azi am găsit in Historia o relatare semnată de  despre o campanie monografică  intr-un sat transilvănean in perioada interbelică. Pentru cei interesati de mai multe detalii, mentionez că exista si o carte: Despre migrație și emigrație la români, autori Zoltan Rostas și Florentina Țone, Paideia, 2018, 366 pag.
*

(…)”Când au ajuns la Drăguș, în 1929, cercetătorii din echipa lui Dimitrie Gusti au dat nas în nas cu o realitate interesantă: dintre cele 320 de gospodării ale satului, nu mai puțin 183 – adică mai bine de jumătate – aveau sau avuseseră cel puțin un membru al familiei emigrat în Statele Unite ale Americii (in perioada 1900-1929).

(…)”90 de cercetători s-au instalat la Drăguș, în județul Făgăraș (azi jud. Brasov), la 13 iulie 1929; era cea de-a cincea campanie monografică organizată de Dimitrie Gusti în satele românești și cea mai amplă de până atunci, o monografie-gigant. Împărțiți în numeroase echipe, cu sarcini clare, bine delimitate, monografiștii vor petrece o lună în satul cu 1.453 de locuitori, tinzând către „epuizarea problemelor”, adâncind fiecare tema de cercetare „până la punctul de unde nu se putea merge mai departe”. Cronicarul echipei, sociologul Henri H. Stahl, e convins:

Afirm că încercarea Drăgușului va rămâne excepțională pentru că este cât se poate de greu să se facă studii atât de amănunțite cât au fost acelea”.

Şi tot Stahl, privind retrospectiv campania de cercetare de la Drăguș, găsește de cuviință să evidențieze o contribuție anume, aceea a lui Adrian Negrea, încadrat echipei care studia manifestările economice ale satului:

Adrian Negrea acesta a făcut treabă. A găsit o problemă care l-a interesat, «americanii» din Drăguș, adică țăranii din Drăguș care au fost în America și s-au întors după aceea. [O problemă] pe care el a luat-o și a judecat-o pe îndelete”.

*

La rândul său, Adrian Negrea încearcă să explice reintegrarea rapidă prin „spiritul conservator al drăgușenilor”, mult mai puternic – pare-se – decât tendințele inovatoare ale Americii, și surprinde, în tușe scurte, clare, procesul de revenire la obiceiurile vestimentare (și nu numai) de dinainte de plecare:

Cât timp au stat în America toți emigranții își schimbaseră cu desăvârșire costumul purtat de ei în sat. În locul opincilor luaseră acum ghete și nu din cele mai puțin estetice. Ci, din contră, lucruri fine sau pantofi eleganți. De asemenea, în ce privește restul îmbrăcămintei. În locul cămășii aspre, lucrată din cârpă, de la Drăguș, purtau acum cămăși subțiri cu guler tare și cravată scumpă. Îmbrăcămintea aceasta și mai estetică și mai igienică decât cea purtată în sat le dădea o notă de superioritate, trecându-i pe ei, sătenii din Drăguș, în rândul orășenilor. Ar fi fost natural să le poarte și mai departe în sat atunci când se înapoiau. Acest lucru nu se întâmplă însă. Costumul la ei durase atât cât a durat și viața de emigrant în orașele Americii. De îndată ce au revenit în sat la casa lor l-au aruncat și au îmbrăcat în schimb costumul drăgușean. Râdea – spune I. Sofonea – și ăi din casă și ăi din sat de mine”.

Sub presiunea comunității și a propriilor credințe, emigrantul drăgușean devine drăgușean și-atât. Şi tot cercetătorul Adrian Negrea e cel care conchide – nu fără o urmă de mirare – că, în loc să devină agenți transformatori pentru comunitate, emigranții „au fost, mai degrabă, absorbiți și uniformizați în ritmul de viața al satului”.

În ciuda acestei concluzii generalizatoare, au existat în Drăguș și încercări punctuale de schimbare. Unele n-au avut deloc succes, cum e cazul experienței povestite de drăgușeanul Isac Stanimir unui monografist:

Plecând în America, noi n-am putut veni cu nimic nou. Acolo am lucrat în fabrică. Se plătea un pic mai bine. Noi n-am lucrat la câmp. Mi-a plăcut multe lucruri și acolo. Acolo au un «dărab» de pământ mai mare la un loc. Cucuruzul îl pun cu mașina și-l sapă cu mașina în toate părțile. Asta la noi nu se poate în bucăți mici. Nu se poate să se sape și în curmeziș. În America să tae cocianul cam cu 3 săptămâni înainte de coacere și se leagă în snopi, se pune câte 10 snopi la un loc și iarna se rupe ștuletele. Se tae cucuruzul de vreme, căci fac din el bun nutreț, fiind încă verde, și apoi tufarul în grămadă se coace cu răgaz. Şi eu am făcut asta într-o toamnă ploioasă. Am presimțit că n-o să se coacă și m-am apucat de l-am tăiat și cu ceartă în familie. L-am pus în grădină și am avut de luptă cu găinile. Au fost și grămezi cam dese și n-am izbutit. S-a copt, dar nu destul de bine. Au fost și păsările care l-au conturbat. America e înaintată tare, iar noi nu am putut folosi nimic. Ca mici economi ce suntem și tot regiunea noastră ne-a dat învățătură“.

Alte încercări de schimbare, de suflu nou în lumea satului, au fost însă de bun augur, cum e cazul „tovărășiilor” sau „învoirilor” pentru munca în comun a mai multor familii – „din această categorie fac parte tovărășiile pentru exploatarea mașinii de treerat”.

Dar dacă pe plan economic, drăgușenii trecuți prin experiența emigrării n-au putut aduce mare lucru în viața satului – în definitiv, ei lucraseră acolo în industrie, nu în agricultură – oarece schimbări, fie ele reduse, fără mari posibilități de extindere, pot fi amintite în domeniul asistenței sociale; iar aici influența americană nu poate fi în niciun fel negată. Căci drăgușenii alcătuiseră pe când se aflau în America, după modelul societăților organizate de celelalte minorități, un „Fond de ajutor și cultură al Drăgușenilor Americani”.

Şi mai târziu, când fondul a fost strămutat în țară, din banii strânși de membrii săi s-au cumpărat cărți de școală pentru copiii din Drăguș, un clopot nou pentru biserică, în locul celui luat de nemți, s-a reparat o cruce ridicată de primii drăgușeni plecați în America, s-au dat ajutoare unor văduve din sat. Fondul a sfârșit însă prost – și ca urmare a crizei economice pe care a traversat-o România în anii interbelici. Astfel, în 1938, când o echipă de cercetare a revenit în sat, din banii societății nu mai rămăseseră decât vreo 20.000 de lei – „ceilalți s-au pierdut din cauza conversiunii și a falimentelor băncilor” la care fuseseră depuși.
Sursa:https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/americanii-din-dragus-emigratia-in-statele-unite-la-inceputul-secolului-xx /
*
*
*

*
*

Posted in Blogareala, civilizatie | Etichetat: , , , | 4 Comments »

MfC.Jacob  Davis & Levi Strauss 

Posted by daurel pe 20 mai 2020

20 mai 1873: Comerciantul de țesături Levi Strauss și croitorul Jacob Davis au brevetat pantalonii confecționați din denim albastru cu ținte de cupru, așa-numiții blugi.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/20_mai)

*

20 May 1873 - Levi Strauss and Jacob Davis patent first blue jeans with copper rivets. Levis Jeans, Denim, Pop Culture Art, Levi Strauss, Blue Jeans, Copper, History, American, Historia
*

Jacob-Davis-3.jpg
*

*
*

Posted in Blogareala, civilizatie | Etichetat: , , , | 16 Comments »

Despre proviziile de apă si alimente

Posted by daurel pe 29 februarie 2020

Vrând-nevrând, m-am oprit si asupra unor articole despre stabilirea stocurilor pentru situatii de urgentă.
Sunt convins că exista o multime de oameni experimentati in aprovizionare: cei care trăiesc in locuri izolate, cei care fac drumetii, cei care primesc frecvent oaspeti neanuntati…
Nu e cazul sa povestesc despre experienta mea…
Mi s-au părut  importante unele precizari din anumite articole intâlnite pe internet:

(…)pentru igienă şi prepararea alimentelor, faceţi rezerve de cel puţin 4 litri de apă/persoană pe zi.


(…)Atenţie şi la alergii sau intoleranţe! Dacă cineva din familie are intoleranţă la gluten, de exemplu, alegeţi alimente gluten-free. În cazul bebeluşilor sunt indicate formulele de lapte, iar pentru bătrânii cu sistem imunitar fragil sunt indicate conservele cu carne sau supă.
Nu uitaţi de hrana pentru animalele de companie! 

Surse:https://www.csid.ro/health/sanatate/ce-provizii-sa-iti-faci-in-cazul-unei-situatii-de-urgenta
&
https:Preparedness___Disaster_Recovery/Disaster_Preparedness/Food_Safety/Food_and_Water-English.
*
*

Posted in civilizatie, Ganduri | Etichetat: , | 15 Comments »

O lista de cărti pentru elevi

Posted by daurel pe 24 ianuarie 2020

Sub  titlul „50 de cărţi care trebuie citite pentru a te putea considera cult., profesorul Daniel David ne oferă o clasificare interesantă a unor cărti despre care (incă) se mai vorbeste.

Practic, psihologul Daniel David ne prezintă mai mult de 50 de cărti despre care spune: „ fac parte din bagajul meu intelectual (…); nu am inclus aici poezia, care ar trebui să aibă o categorie aparte (dacă aş face-o, ţin să spun că i-aş include obligatoriu pe Eminescu şi Blaga)”.
Trecand peste inexplicabilele exagerări (‘trebuie citite pentru a te putea considerat cult‘ sau ‘anvergură intelectuală/culturală’) apreciez că majoritatea pozitiilor din acest top sunt cărti mereu valabile.
Lista poate fi o bază de orientare pentru situatiile când dăruim cărti elevilor. Pe de alta parte, putem evita  gafele de a cadorisi adultii cu cărti pentru copii
*
Lecturile din top sunt grupate în cinci categorii:
I.   1-11: pentru copilărie (formarea personalităţii);
II. 12-14:   dezvoltarea imaginaţiei;
III. 15-22:  stabilizarea şi nuanţarea personalităţii;
IV. 23-36:  pentru minte şi anvergură intelectuală/culturală (cum să înţelegem corect lumea şi pe noi înşine);
V.  37-50:  necesare pentru înţelepciune (cum să ne înţelegem pe noi înşine, în mod adecvat,  în raport cu viaţa cotidiană).
Iată partea cea mai interesantă din listă:
1. Biblia (care merită comparată în perioada adultă cu Coranul, Scrierile Vedice şi Budiste)
2. Basme (Andersen, Creangă, Ispirescu, fraţii Grimm)
3. Legendele Olimpului (în adaptarea lui Mitru Alexandru)
4. Homer: Iliada (la care trebuie adăugate Odiseea şi lucrarea lui Vergilius: Eneida)
5. M. Ludemis: Icar
6. K. May: Winnetou (dar merită citite toate lucrările din serie)
7. J. Verne: 20.000 de Leghe Sub Mări (dar merită citite toate lucrările din serie)
8. D. Defoe: Robinson Crusoe
9. M. Twain: Aventurile lui Huckleberry Finn
10. J. London: Chemarea Străbunilor (Sălbăticiei, aş fi spus eu)
11. A. Dumas: Contele de Monte Cristo


12. I. Asimov: Roboţii de pe Aurora (dar şi Zeii Înşişi)
13. J.R.R. Tolkien: Hobbitul (dar şi Lord of the Rings)
14. L. Carroll: Alice în Ţara Minunilor


15. M. Eliade: Maitreyi
16. U. Eco: Numele Trandafirului
17. T. Mann: Muntele Vrăjit
18. H. Hesse: Jocul cu Mărgele de Sticlă
19. E. Hemingway: Zăpezile de pe Kilimanjaro (dar şi The Old Man and the Sea)
20. F. Dostoievski: Fraţii Karamazov
21. L. Tolstoi: Război şi Pace
22. F. Kafka: Procesul
(…)

Sursa:Adevarul.ro/locale/cluj-napoca/50-carti-trebuie-citite-putea-considerat-cult-lucrarile-baza-dezvoltarea-imaginatiei-1

*

Posted in Blogareala, civilizatie | Etichetat: , | 8 Comments »