Subiectiv despre BAC 2020

Cu ceva timp in urmă am postat indignat despre problemele complicate artificial din matematica de clasa a VIII-a.
Azi încerc să sustin cauza tinerilor care îsi propun să promoveze bacalaureatul in acest an.  Am in vedere solutii simple atât pentru absolventii din acest an cât si pentru cei din serii anterioare.
Ideea de bază este că in acest an toti solicitantii să primească diploma de bacalaureat cu note de 5  fara a fi examinati. Pentru cei care vor dori note mai mari, să se organizeze examinare online.
Ar fi multe de spus, dar adaug doar câteva consideratii:
1) Eliberarea diplomei fără examinare să se facă după achitarea unei taxe in contul liceului implicat. Desigur, vor fi exceptati absolventii anului curent;
2) Punându-se taxa pe diplomele fără examen, măsura nu este (prea) populistă…
3) Diploma ”pe daiboj” ar inviora atât piata muncii, cât si afacerile universitatilor.
*
*

MfC.Din România

Cu aceaste imagini particip la Miercurea fără cuvinte, serial inițiat de Carmen in anul 2010 și coordonat acum de Zina.

**
*

Sursa:canal D–
*

Sursa:canalD
*
**
*

24 mai.Evenimente

Pe blogul unui cunoscut domiciliat in Franta am citit azi, cu surprindere, următorul text:
(…)cu cât o țară e mai bogată și are un sistem de sănătate mai bine pus la punct, cu atât mai mare e gradul de infectare și mortalitatea!! Nu sistemul de sănătate ne salvează, nu de data asta, nu are metode și nu are mijloace. De data asta ne salvează sistemul nostru imunitar. Iar cei care au trăit mai greu, cu WC în curte, cu acces sporadic la medici și medicamente, deși poate că în vremuri bune au plătit asta cu suferință și o speranță de viață mai mică, acum vor face mai bine față bolii.

România are cea mai mică sumă cheltuită pentru sănătate per capita din Europa și cel mai mic grad de urbanizare. În vremuri normale e o problemă, acum e o oportunitate. În lipsa unui sistem care să ne ducă în brațe, ne-am conservat forța sistemului imunitar, am rămas antifragili. Dacă vă întrebați cum se explică rezultatele bune ale României, eu cred că așa se explică și de asta sunt optimist despre capacitatea noastră de a ieși cu bine din această încercare.(…)
Sursa:https://www.adrianstanciu.ro/2020/05/03/despre-antifragilitate-si-de-ce-se-va-descurca-romania-bine/#
*
Dintre multele evenimente istorice ale zilei de 24 mai am ales ceva ce contrasteaza cu textul de mai sus: confortul hotelurilor Ritz.

• 1906: Hotelierul elvețian César Ritz a deschis la Londra un  hotel cu numele său, în care fiecare apartament are o baie privată, ca o noutate. Standardele de servicii și dotările de lux ale casei au stabilit standarde la nivel național.
  Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/24_mai /
  *
  
  Sursa:https://www.forbes.com/sites/oliverwilliams1/2020/03/28/londons-ritz-hotel-sold–
  *

Hotelierul regilor si regele hotelierilor
(…)
César Ritz s-a remarcat prin atenţia deosebită pe care o acorda clienţilor importanţi, fiind un pionier al hotelăriei de lux, iar de numele lui este legată şi apariţia „Clientul nu greşeşte niciodată“. A instaurat un set de reguli, sumarizate prin: „observaţi totul fără să urmăriţi cu privirea; auziţi fără să ascultaţi, fiţi atenţi fără a fi servili, anticipaţi fără a face presupuneri. Dacă la o cină există plângeri legate de mâncare sau vin, îndepărtaţi imediat şi înlocuiţi acel lucru, fără a adresa nicio întrebare“.(…)
Sursa:https://www.descopera.ro/istorie/15089308-povestea-omului-care-era-cunoscut-drept-hotelierul-regilor-si-regele-hotelierilor /

*
*

Ampersand

Mi s-a părut interesantă explicatia originii cuvântului din titlu. Trebuie să mentionez că, desi am inceput să invăt engleza de vreo 6 (sase) ani, abia azi am aflat denumirea  semnului ”&”
*

(…)
< By the early 19th century, ”&” was the 27th letter in the alphabet, coming right after Z. Without a title yet, it was still read as just „and,” which made reciting the end of the alphabet a little confusing—„X, Y, Z, and and.” Kids starting inserting the phrase „and per se and” to distinguish it, and over time, this all got blended together to sound more and more like ampersand. The mondegreen name for the centuries-old symbol first appeared in the dictionary in 1837. More than 180 years later, this little piece of punctuation has got a whole day dedicated to celebrating its history and continued use. >

Sursa:https://www.mentalfloss.com/article/58195/where-did-ampersand-symbol-come /
*
*

Lecturi.”Americanii” din Drăguș

Când e vorba de cercetari stiintifice, prefer ca cineva să (mi) le povestească.
Azi am găsit in Historia o relatare semnată de Florentina Ţone  despre o campanie monografică  intr-un sat transilvănean in perioada interbelică. Pentru cei interesati de mai multe detalii, mentionez că exista si o carte: Despre migrație și emigrație la români, autori Zoltan Rostas și Florentina Țone, Paideia, 2018, 366 pag.
*

(…)”Când au ajuns la Drăguș, în 1929, cercetătorii din echipa lui Dimitrie Gusti au dat nas în nas cu o realitate interesantă: dintre cele 320 de gospodării ale satului, nu mai puțin 183 – adică mai bine de jumătate – aveau sau avuseseră cel puțin un membru al familiei emigrat în Statele Unite ale Americii (in perioada 1900-1929).

(…)”90 de cercetători s-au instalat la Drăguș, în județul Făgăraș (azi jud. Brasov), la 13 iulie 1929; era cea de-a cincea campanie monografică organizată de Dimitrie Gusti în satele românești și cea mai amplă de până atunci, o monografie-gigant. Împărțiți în numeroase echipe, cu sarcini clare, bine delimitate, monografiștii vor petrece o lună în satul cu 1.453 de locuitori, tinzând către „epuizarea problemelor”, adâncind fiecare tema de cercetare „până la punctul de unde nu se putea merge mai departe”. Cronicarul echipei, sociologul Henri H. Stahl, e convins:

„Afirm că încercarea Drăgușului va rămâne excepțională pentru că este cât se poate de greu să se facă studii atât de amănunțite cât au fost acelea”.

Şi tot Stahl, privind retrospectiv campania de cercetare de la Drăguș, găsește de cuviință să evidențieze o contribuție anume, aceea a lui Adrian Negrea, încadrat echipei care studia manifestările economice ale satului:

„Adrian Negrea acesta a făcut treabă. A găsit o problemă care l-a interesat, «americanii» din Drăguș, adică țăranii din Drăguș care au fost în America și s-au întors după aceea. [O problemă] pe care el a luat-o și a judecat-o pe îndelete”.

*

La rândul său, Adrian Negrea încearcă să explice reintegrarea rapidă prin „spiritul conservator al drăgușenilor”, mult mai puternic – pare-se – decât tendințele inovatoare ale Americii, și surprinde, în tușe scurte, clare, procesul de revenire la obiceiurile vestimentare (și nu numai) de dinainte de plecare:

„Cât timp au stat în America toți emigranții își schimbaseră cu desăvârșire costumul purtat de ei în sat. În locul opincilor luaseră acum ghete și nu din cele mai puțin estetice. Ci, din contră, lucruri fine sau pantofi eleganți. De asemenea, în ce privește restul îmbrăcămintei. În locul cămășii aspre, lucrată din cârpă, de la Drăguș, purtau acum cămăși subțiri cu guler tare și cravată scumpă. Îmbrăcămintea aceasta și mai estetică și mai igienică decât cea purtată în sat le dădea o notă de superioritate, trecându-i pe ei, sătenii din Drăguș, în rândul orășenilor. Ar fi fost natural să le poarte și mai departe în sat atunci când se înapoiau. Acest lucru nu se întâmplă însă. Costumul la ei durase atât cât a durat și viața de emigrant în orașele Americii. De îndată ce au revenit în sat la casa lor l-au aruncat și au îmbrăcat în schimb costumul drăgușean. Râdea – spune I. Sofonea – și ăi din casă și ăi din sat de mine”.

Sub presiunea comunității și a propriilor credințe, emigrantul drăgușean devine drăgușean și-atât. Şi tot cercetătorul Adrian Negrea e cel care conchide – nu fără o urmă de mirare – că, în loc să devină agenți transformatori pentru comunitate, emigranții „au fost, mai degrabă, absorbiți și uniformizați în ritmul de viața al satului”.

În ciuda acestei concluzii generalizatoare, au existat în Drăguș și încercări punctuale de schimbare. Unele n-au avut deloc succes, cum e cazul experienței povestite de drăgușeanul Isac Stanimir unui monografist:

„Plecând în America, noi n-am putut veni cu nimic nou. Acolo am lucrat în fabrică. Se plătea un pic mai bine. Noi n-am lucrat la câmp. Mi-a plăcut multe lucruri și acolo. Acolo au un «dărab» de pământ mai mare la un loc. Cucuruzul îl pun cu mașina și-l sapă cu mașina în toate părțile. Asta la noi nu se poate în bucăți mici. Nu se poate să se sape și în curmeziș. În America să tae cocianul cam cu 3 săptămâni înainte de coacere și se leagă în snopi, se pune câte 10 snopi la un loc și iarna se rupe ștuletele. Se tae cucuruzul de vreme, căci fac din el bun nutreț, fiind încă verde, și apoi tufarul în grămadă se coace cu răgaz. Şi eu am făcut asta într-o toamnă ploioasă. Am presimțit că n-o să se coacă și m-am apucat de l-am tăiat și cu ceartă în familie. L-am pus în grădină și am avut de luptă cu găinile. Au fost și grămezi cam dese și n-am izbutit. S-a copt, dar nu destul de bine. Au fost și păsările care l-au conturbat. America e înaintată tare, iar noi nu am putut folosi nimic. Ca mici economi ce suntem și tot regiunea noastră ne-a dat învățătură“.

Alte încercări de schimbare, de suflu nou în lumea satului, au fost însă de bun augur, cum e cazul „tovărășiilor” sau „învoirilor” pentru munca în comun a mai multor familii – „din această categorie fac parte tovărășiile pentru exploatarea mașinii de treerat”.

Dar dacă pe plan economic, drăgușenii trecuți prin experiența emigrării n-au putut aduce mare lucru în viața satului – în definitiv, ei lucraseră acolo în industrie, nu în agricultură – oarece schimbări, fie ele reduse, fără mari posibilități de extindere, pot fi amintite în domeniul asistenței sociale; iar aici influența americană nu poate fi în niciun fel negată. Căci drăgușenii alcătuiseră pe când se aflau în America, după modelul societăților organizate de celelalte minorități, un „Fond de ajutor și cultură al Drăgușenilor Americani”.

Şi mai târziu, când fondul a fost strămutat în țară, din banii strânși de membrii săi s-au cumpărat cărți de școală pentru copiii din Drăguș, un clopot nou pentru biserică, în locul celui luat de nemți, s-a reparat o cruce ridicată de primii drăgușeni plecați în America, s-au dat ajutoare unor văduve din sat. Fondul a sfârșit însă prost – și ca urmare a crizei economice pe care a traversat-o România în anii interbelici. Astfel, în 1938, când o echipă de cercetare a revenit în sat, din banii societății nu mai rămăseseră decât vreo 20.000 de lei – „ceilalți s-au pierdut din cauza conversiunii și a falimentelor băncilor” la care fuseseră depuși.
Sursa:https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/americanii-din-dragus-emigratia-in-statele-unite-la-inceputul-secolului-xx /
*
*
*

*
*

MfC.Jacob Davis & Levi Strauss

20 mai 1873: Comerciantul de țesături Levi Strauss și croitorul Jacob Davis au brevetat pantalonii confecționați din denim albastru cu ținte de cupru, așa-numiții blugi.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/20_mai)

*

*

*

Surse:https://www.pinterest.com/pin/352969689535237444/ &
https://ro.wikipedia.org/wiki/Blugi /

https://publimix.ro/blog/boutique/1873-Levi-Strauss /
*
Cu această postare particip la Miercurea fără cuvinte, serial inițiat de Carmen in anul 2010 și coordonat acum de Zina.

*
*

19 mai.Evenimente

Intentionez să notez zilnic intâmplări interesante recente sau din istorie. Pentru 19 mai relatez despre un film si două evenimente istorice.
Este vorba despre filmul irlandezo-englez văzut la televizor: Calvarul (2014).
Desigur,  multi l-au văzut in urmă cu ceva ani pe  marile ecrane…Sursa:https://Maria-Ruxandra-Burcescu/Calvarul-sau-rescrierea-ultimului-drum–
*

Evenimentele istorice, despre  care mai auzisem câte ceva cândva, le-am găsit  pe pagina https://ro.wikipedia.org/wiki/19_mai:

• 1802: Legiunea de onoare (Légion d’honneur) este fondată de Napoleon Bonaparte pentru a recompensa talente excelente și mari virtuți.
  …………………………………………………………………………………………
• 1848: Războiul Mexicano-American: Mexicul ratifică Tratatul de la Guadalupe Hidalgo, încheind astfel războiul și cedând Statelor UniteCalifornia, Nevada, Utah și părți din alte patru state pentru suma de 15 milioane de dolari.
  *
  Am căutat pe Wikipedia mai multe informatii despre Legiunea de onoare, deoarece stiam că sunt si români onorati cu aceasta distinctie. Un exemplu este Corneliu Coposu. Din păcate nu am lista cu toti românii medaliati de francezi, insa am o lista cu francezii  care au refuzat decoratia:
  …
  … La Fayette, poetul Jean-François Ducis, Gérard de Nerval, George Sand, Honoré Daumier, Littré, Gustave Courbet, Guy de Maupassant, Maurice Ravel (care a refuzat pe loc această distincție fără sa ofere explicații), Pierre și Marie Curie, Eugène Le Roy, Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Albert Camus, Antoine Pinay, Brigitte Bardot (care este decorată în 1985 dar refuză să îi fie înmânată), Catherine Deneuve.
  *
  Despre Razboiul mexicano- american, incheiat in 1848, comentez doar că  informatia de mai sus ar trebui să mentioneze faptul ca in acelasi context s-a realizat  si alipirea Texasului la SUA…
• **
  *

18 mai.Evenimente

Neavând chef să fiu bombardat cu bârfe politice despre starea de pandemie, incepand de azi sterg mesajele de pe telefon fără să le citesc. Mă limitez să ascult stirile la radio.
Pe de alta parte, am redescoperit doi autori contemporani interesanti: https://www.stelian-tanase.ro/category/jurnal-de-bord/ si https://ioanflorin.wordpress.com/2020/04/27/un-tangou-de-neuitat-2/
Alte evenimente ale zilei de azi:
1804: Senatul l-a proclamat pe Napoleon I Bonaparte împărat al Franței. (1804–1814 și 1815); a fost încoronat de către Papa Pius al VII-lea la 2 decembrie 1804, în cadrul unei ceremonii fastuoase ce a avut loc la Catedrala Notre Dame din Paris.

*
1897: Romanul Dracula al autorului irlandez Bram Stoker este publicat la Londra.
*
1920: S-a născut Karol Józef Wojtyła (papa Ioan Paul al II-lea) (d. 2005)
*
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/18_mai &
https://www.stelian-tanase.ro/category/la-zi/
…

MfC.Prevenție

Cu această postare particip la Miercurea fără cuvinte, serial inițiat de Carmen in anul 2010 și coordonat acum de Zina.
*

*

Sursa:https://www.aradon.ro/aradon-stirile-judetului-arad/parcurile-din-arad-sunt-pustii-/
*
*
*

Postare pentru relaxare

Azi, dupa ce am recitit noile glume postate ieri de Petru Racolța, am accesat blogul Prieten de vreme rea pentru a ma delecta cu zece din aforismele lui Diogene. Fiind surprins de faptul ca filozoful a fost contemporan cu Alexandru Macedon, am mai căutat informatii. In acest fel a iesit prezentul text.

Sursa imaginii: Diogene – personaj de legenda

Alexandru Macedon, din mărinimia sa, i-ar fi spus lui Diogene că ii va indeplini orice doleanță. Acesta ii spune ca ar vrea sa se dea la o parte din lumina soarelui, pentru ca il umbreste.
Reactia regelui Alexandru:
„Dacă n-aş fi Alexandru aş vrea să fiu Diogene! „

1.După plecarea lui Alexandru (Macedon), Diogene spăla nişte linte pentru o supă. Un ucenic cu darul parvenirii, de- al lui Socrate, îl vede şi-i zice:
-Dacă învăţai să linguşeşti pe Alexandru, azi nu mâncai linte!
-Dacă tu ai învăţa să mănânci linte, nu l-ai mai linguşi pe Alexandru!
*
2.Când a fost întrebat de ce oamenii dau de pomană cerşetorilor, dar nu dau filosofilor, a răspuns:
„Fiindcă se gândesc că într-o zi pot să fie şi ei şchiopi sau orbi, dar niciodată să ajungă filosofi“.

3.Cineva l-a întrebat ce a câştigat din studiul filosofiei, iar el i-a răspuns următoarele:
„Dacă nu altceva, cel puţin pot fi pregătit pentru orice soartă“.

4.Prin faţa butoiului trece un drumeţ care-l întreabă cât timp face până în cetatea vecină. Neprimind nici un răspuns, o ia la picior. După un timp, se aude strigat din urmă. Înţeleptul alerga de zor să-i spună că ajunge în patru ceasuri.
– Şi nu puteai să mi spui când te-am întrebat?
-Nu. Că nu ştiam cât de repede mergi!
Sursa imaginii si textului:https://mihaelavicol.com/am-o-mare-nedumerire-despre-diogene-empatie-si-papuci-1200/

---

Diogene este clasificat ca filozof cinic. A fost printre putinii filozofi care au reusit să-si pună in practică convingerile. Am căutat originea cuvântului cinic:

*cínic, -ă adj. și s. (vgr. kynikós, de cîne, d. kýon, kynós, cîne¹). Fil. Se zice despre niște filosofĭ²) anticĭ care afectaŭ a disprețui conveniențele sociale și al căror maestru a fost Diogene. Fig. Foarte nerușinat, foarte obraznic: cuvîntare cinică. Adv. În mod cinic.
Sursa:
Scriban (1939)

---

Note:
¹) m-a surprins plăcut cuvântul cîne. In clasa a I-a un elev citea pe litere c-â-i-n-e, dar când le spunea legat iesea  mereu cuvantul câne…
²) Filosof sau filozof?
Eu stiu că ambele variante sunt acceptate de filologi, dar nu si de …filosofii din RO.

*
**
*