Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Archive for the ‘Mari romani’ Category

MfC.Rădăcini culturale

Posted by daurel pe 15 iunie 2022


Pe dealul Comja, la Seini
Sămânță de eternitate
Cuvântul are rădăcini
Și suflet viu, fără de moarte
” 
(https://www.libertatea.ro/stiri/mihai-eminescu-monument-copaci-deal-maramures-3034012)

Numele lui Mihai Eminescu, scris din 10.000 de copaci pe un deal din Maramureș, în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Monumentul a fost înghițit de pădure, dar ar urma să fie refăcut

*

image

Surse:
https://www.gazetanord-vest.ro/2019/01/ce-a-mai-ramas-din-padurea-monument-a-lui-eminescu-de-la-seini/
https://www.libertatea.ro/stiri/mihai-eminescu-monument-copaci-deal-maramures-3034012/
https://planiada.ro/destinatii/satu-mare/padurea-cu-pini-comja-68/
*
Particip la Miercurea fără cuvinte, serial inițiat de Carmen în anul 2010 și găzduit de Suzana din septembrie 2021.
*
*

Posted in Blogareala, Cultura, Mari romani, ww | Etichetat: , , , | 12 Comments »

Citate favorite(124)

Posted by daurel pe 2 iunie 2022

După cum au spus la radio, astăzi sărbătorim Praznicul Înălțării Domnului și Ziua Eroilor. Sper că se potrivesc următoarele citate:

Eroul este un om care cunoaşte lucruri mai de preţ decât viaţa.
(definiţie celebră de Gotthold Ephraim Lessing)

*
Eroismul este munca fără nădejde de răsplată, energia morală, nobleţea şi demnitatea vieţii.
(definiţie clasică de Thomas Carlyle)
*

*
Nefericit poporul care are nevoie de eroi!
(Bertolt Brecht)

*

Nu se poate trăi fără eroi, sfinţi şi martiri.
(Ernesto Sabato în ”Înainte de tăcere”)
*
Ridicați pe piramida 
Nemuririi faima lor,
Scriți în cărțile de aur
Cântecul nemuritor.

(Iuliu Roşca, n.1858-d.1940)
*
Particip la serialul Citate favorite găzduit de  Suzana.
*
*

Posted in Blogareala, Ganduri, Lectii de viata, lecturi, Mari romani | Etichetat: , | 6 Comments »

Lecturi.Păstorel Teodoreanu(1)

Posted by daurel pe 22 mai 2022

IMG_0592fotoliu

Reiau serialul Lecturi început în 2015.

    Alexandru Osvald Teodoreanu ( 1894–1964), cunoscut publicului larg ca Păstorel Teodoreanu este fiul cel mai mare al avocatului Osvald Teodoreanu si al Sofiei Teodoreanu (născuta Musicescu, fiica compozitorului Gavriil Musicescu), profesoară la Conservatorul din Iasi. Păstorel a avut doi frați: Ionel (scriitor, autorul romanului La Medeleni) și Laurentiu ( decedat, la nici 19 ani, ca aviator inrolat voluntar, in timpul primul război mondial) 
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

In anul 1960, Păstorel este arestat pentru că scrie o epigramă despre schimbarea denumirii străzii Napoleon Bonaparte în Ilie Pintilie:
Măi Ilie Pintilie,
Spune cum să-ţi zic eu ţie:
Bonaparte Pintilie
Sau Napoleon Ilie?
Execută 3 ani de închisoare din cei 6 primiți, iar când este eliberat era deja grav bolnav.In timpul procesului, când este amenințat că va primi 20 ani de închisoare, continuă să râdă de judecător: ”Sunteți generos! Porcul ăla de doctor îmi dă de trăit doar șase luni!
*
De fapt era urmărit de mai demult pentru epigramele sale. Iată una scrisă în anii când românii plăteau despăgubiri de război:
Armistiţiul ne-a impus 
Să dăm boii pentru rus! 
Ca să completam noi doza, 
L-am trimis pe Petru Groza!

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Surse:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Păstorel_Teodoreanu/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Discuție:Ilie_Pintilie/
*
*

Posted in Blogareala, confidente, lecturi, Mari romani | Etichetat: | 8 Comments »

MfC. Despre Marea Unire

Posted by daurel pe 30 noiembrie 2021

Istoria frumoasă, dar tristă a Sălii Unirii din Alba Iulia: de Centenar, închisă pentru restaurare

Sursa:https://www.libertatea.ro/stiri/
*

Povestea trista a lui Samoila Marza, singurul om care a fotografiat Marea Unirea de la Alba Iulia. Cele 5 imagini au intrat in istorie, dar el a murit in saracie

*
marza, fotograf, unire, alba iulia*
fotograf, unire, 1918, alba iulia, samoila marzaSurse:/https://ziare.com/stiri/eveniment/povestea-trista-a-lui-samoila-marza-singurul-om-care-a-fotografiat-marea-unirea-de-la-alba-iulia-cele-5-imagini-au-intrat-in-istorie-dar-el-a-murit-in-saracie-1647332
&
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Unire
*
Particip la Miercurea fără cuvinte, serial inițiat de Carmen in anul 2010 și găzduit de Suzana din septembrie 2021.

*

Posted in Blogareala, Mari romani, Miercurea fara cuvinte, ww | Etichetat: , , | 12 Comments »

Umor din vremea lui Ștefan cel…

Posted by daurel pe 23 noiembrie 2021

Mare și Sfânt
*
Triboulet a fost bufonul unor regi francezi.

Sursa:https://ro.hrvwiki.net/wiki/Triboulet#cite_note-1/
*
Odată, Triboulet nu a putut să se stăpânească și l-a plesnit pe monarh peste fese. Monarhul și-a pierdut cumpătul și a amenințat că-l va executa.
Puțin mai târziu, monarhul s-a liniștit puțin și a promis să-l ierte dacă se va putea gândi la o scuză mai jignitoare decât această faptă. Câteva secunde mai târziu, Triboulet a răspuns:
„Îmi pare atât de rău, măria ta, că nu te-am recunoscut! Te-am confundat cu regina!”
Deoarece a încălcat un ordin de la Francisc I care interzicea lui Triboulet să facă glume asupra reginei și a curtenilor ei, regele a ordonat să fie omorât.

Având în vedere faptul că slujit la curte deosebit de bine timp de mulți ani, Francisc I i-a acordat lui Triboulet dreptul de a alege felul în care va muri.
Triboulet, cu mintea lui ascuțită, a spus următoarele:
„Sire bun, pentru Sfântul Nitouche și Sfântul Pansard, patroni ai nebuniei, aleg să mor de bătrânețe”.

Neavând altă opțiune decât să râdă, regele a ordonat ca Triboulet să nu fie executat, ci mai degrabă să fie alungat de la curte.
Surse:https://ro.wikipedia.org/wiki/Ștefan_cel_Mare/
&
https://ro.hrvwiki.net/wiki/Triboulet/
*
*

Posted in Blogareala, Mari romani | Etichetat: | 6 Comments »

Poveste cu tâlc(1)

Posted by daurel pe 26 septembrie 2018

Redau mai jos o variantă prescurtată a unei povesti găsită pe sit-ul https://educatiafnonf.wordpress.com/category/povesti-cu-talc/page/3/

 Elevii unei clase au observat că unul dintre colegii lor fură şi l-au pârât imediat dirigintelui. Acesta însă nu l-a pedepsit pe făptaş.
După câteva zile hoţul a furat iar, dar a fost prins imediat. Nici de această dată domnul profesor nu l-a pedepsit. Când acelaşi lucru s-a întâmplat şi a treia oară, câţiva băieţi s-au dus la diriginte să se plângă şi i-au spus:
– Acest coleg al nostru fură mereu. Nu este bine ceea ce se întâmplă şi vă rugăm să-l daţi imediat afară din şcoală, altfel plecăm noi.
– N-am să-l dau afară. Dacă vreţi, puteţi pleca toţi ceilalţi, dar el rămâne.
– Domnule profesor, dar cum este posibil să renunţaţi atât de uşor la noi toţi, care v-am ascultat mereu?
– Voi ştiţi, deja, ce e bine şi ce e rău. Dacă aţi pleca în lume, cu siguranţă că aţi şti cum să vă purtaţi, nici nu mă îndoiesc! Dacă însă el ar pleca de aici, dintre noi, ce ar face? Asta de ce nu v-aţi întrebat? De ce v-aţi gândit doar la voi? Credeţi că dacă o să-l dau afară, va fi mai bun? Dacă aici, între noi, el nu ştie cum e bine să te porţi, ce va face el în lume?
[…]
Tatiana Vîntur
*
*

Posted in dare de seama, Mari romani | Etichetat: | 4 Comments »

Civilizatie(2)

Posted by daurel pe 2 noiembrie 2016

Am promis că voi reveni cu postari despre fapte bune.
Căutând  cu cheia „să nu incetăm de a face binele” am găsit textul de mai jos:
La începutul primului război mondial, pe vârful unui munte, se afla cea mai temută închisoare. Nimeni nu reuşise să evadeze vreodată de acolo, în general, cei trimişi aici erau fie condamnaţi la moarte pentru crime sau jafuri deosebit de grave, fie ispăşeau o pedeapsă foarte mare. Deşi era atât de bine păzită, într-o seară un criminal a scăpat. Toată noaptea gardienii l-au hăituit cu câini, însă, spre dimineaţă, i-au pierdut urma într-o pădure. Fugarul, obosit după atâta goană, a văzut într-o poiană, o luminiţă la fereastra unei case. Desigur că acolo putea găsi ceva de mâncare şi haine. Cu disperare, a năvălit în odaia mică, unde o imagine cu totul neaşteptată îl ţintui în loc: o tânără femeie plângea lângă un copilaş micuţ, care, de asemenea, scâncea. Pe masa goală, un rest de lumânare lăsa în mica încăpere o lumină slabă, în care se vedea, totuşi, chipul palid şi slăbit al femeii. Parcă trezit dintr-un coşmar, evadatul o îndemnă pe tânăra mamă să nu se sperie, se aşeză alături şi o întrebă ce probleme o fac atât de nefericită. Aceasta, printre lacrimi, i-a răspuns că soţul ei a murit pe front, că nu mai are nici un ban şi că, de foame şi frig, copilaşul s-a îmbolnăvit. – Lasă femeie, îi spuse puşcăriaşul, o să te ajut eu. – Nu vreau să furi pentru mine şi nici să sufere cineva nu doresc. – Nu-ţi face griji, nu va suferi nimeni! – i-a răspuns omul şi a luat-o pe femeie cu el. Când au ajuns împreună în faţa poliţiei, aceasta l-a întrebat mirată: – Ce faci? – Lasă, ţi-am spus că n-o să sufere nimeni. Vino! Intrând cu ea în clădirea poliţiei, omul s-a predat, iar când şeful poliţiei a venit să vadă cu ochii lui dacă periculosul puşcăriaş este, în sfârşit, prins, acesta îi spuse: – Femeia aceasta m-a găsit în casa ei, când încercam să fur câte ceva şi m-a adus aici. Dă-i recompensa pusă pe capul meu, o merită! Cu lacrimi de recunoştinţă în ochi, femeia n-a mai spus nimic. Era o recompensă foarte mare, deoarece puţini credeau că cineva l-ar putea prinde şi preda pe criminal. Bucuros că îl avea acum prizonier, şeful poliţiei a plătit imediat femeii suma enormă, după care l-a trimis pe fugar înapoi la închisoare, sub pază strictă. După câteva zile, însă, femeia, cerând o audienţă la directorul puşcăriei, i-a povestit acestuia totul, aşa cum se întâmplase cu adevărat. Uimit de bunătatea deţinutului său, cu ocazia Sfântului Crăciun ce se apropia, directorul l-a graţiat, căci era obiceiul ca, o dată pe an, să fie eliberat puşcăriaşul care s-a purtat cel mai bine. Timpul a dovedit că omul acela se schimbase cu adevărat, căci niciodată nu a mai făcut ceva rău”.
Invătătura rostită de Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vaţa de Sus, Hunedoara – d. 28 noiembrie 1989, Mănăstirea Sinaia, Prahova)
Sursa: adev.ro/nof13b
*
P.S.Sper să reusesc, tot azi, o postare pentru MfC.

Posted in civilizatie, Mari romani, Povesti, religie | Etichetat: , , , | 2 Comments »

Canale de comunicare

Posted by daurel pe 2 august 2016

După ce am intâlnit imaginea cu palinca, m-am tot gandit ce tiltu să dau postării. In cele doua zile de cautare am mai gasit cateva canale.
Pălinca
Sursa:aici
.

maturi01
Sursa:aici

Dobașul
Sursa:Dobașul…
*
*

 

Posted in Blogareala, confidente, Mari romani | Etichetat: , , , , | Leave a Comment »

Dare de seama (3)

Posted by daurel pe 8 septembrie 2014

De doua săptamani, de cand au fost montate schelele pentru termoizolarea casei,  m-am interesat zilnic in privinta unui  model potrivit de copertina pentru usa de intrare. Ideea era să o montez inainte de aplicarea vopselei structurate. Am cumpărat modelul din imagine la un pret acceptabil: cca 350 de lei.
Aluminiu, policarbonat, conexpandele (conexpanduri?)

COPERTINA INTRARE tip B  cod CI-B
La data actuală am următoarele probleme
– conexpandele, 6 buc., livrate odata cu produsul, sunt prea scurte pentru situația de la fața(da) locului
– noile conexpande costa 40 lei/ buc., burghiul sds cca 25; montajul…: aproape se dubleaza pretul
– copertina se loveste de un picior al schelei, deci va fi montata dupa aplicarea culorii; oricum, se vor face compromisuri privind calitatea si durata lucrarilor…
– tot in aceasta perioada s-a nimerit să fiu invitat la o intâlnire cu colegii de scoala din Cluj; in urma cu o ora, cu strângere de inimă i-am  scris lui Viorel Constantin Cândea: „regret, nu voi participa…

*

Posted in confidente, dare de seama, Mari romani | Etichetat: | 4 Comments »

Marile familii

Posted by daurel pe 5 mai 2011

Mi-a citit  Brudi un  e-mail primit de familia lui si de inca  cel putin cincizeci de verisori si veri din aceasta familie; eu si Brudi suntem colaterali, nu suntem veri, insa nu suntem considerati chiar pierduti…

Este vorba de o cerere de ajutor; ajutor  prin rugaciuni simultane, solicitat de  fiicã pentru sanatatea  tatalui ei; n-a uitat sa adauge si alte rude aflate in suferinta. Voi reproduce finalul scrisorii.

Puteti citi fara spaime: nu se sugereaza trimiterea de bani, nu se cere sa fie dat urgent mai departe, nu contine nici o amenintare daca cineva nu consimte.

Dupa cate-mi amintesc, in textul integral nu este dat numele de botez al tatalui; din fericire eu mi l-am amintit când am aflat ca este unul dintre gemeni, „cel din Oradea”. Iata cat de  matur scrie Carmen, pe care n-o cunosc, nu stiu  ce varsta are.

(…)Ma intrebam oare ce se intampla cu familia noastra  in ultima vreme  de sunt atatea probleme de sanatate, si nu dintre cele usoare… Eu cred ca Dumnezeu ne iubeste prea mult ca sa ne lase sa stam cu ochii indreptati atata spre pamantul acesta si doreste sa luam mai in serios vesnicia si lucrurile care conteaza cu adevarat. Iar viata asta, chiar si plina de durere daca ar fi, nu poate fi pusa alaturi cu vesnicia.
Pentru toti cei ce ar dori sa ne sprijine in rugaciune si in post – mami ar prefera ziua de joi ca zi de post pentru tati. Astazi doar acum, tarziu am reusit sa scriu emailul asa ca nu stiu cati il vor fi citit pana dimineata. Cine poate si doreste sa ni se alaturi o poate face insa si in urmatoarele zile de joi. Cateva din motivele de rugaciune:
– sa nu-l doboare pe tati vestile ce le va primi, sa ramana tare in credinta si nadejde
– Domnul sa ne arate voia cu privire la spitalul unde sa ne ducem si sa ne indrepte spre doctori competenti si cu inima pentu bolnavi
– Domnul sa nu ingaduie prea multa suferinta trupeasca
– Vindecare trupeasca astfel ca tati sa poata marturisi ce i-a facut Domnul si o apropiere adanca de Domnul pentru el si pentru noi
– credinta puternica
Domnul sa ne asculte rugile. Si alaturi de tati sa nu uitam de ceilalti dragi ai nostri: tusa Fleur, tusa Cornelia, unchiu Florin si unchiu Mitica.
Multumim frumos in Numele Domnului Isus.
Carmen

Posted in Am primit de la..., Mari romani, religie, Sanatate | Etichetat: , | 7 Comments »