Metaliteratura (2)

Nu am studii de arta, ba dimpotriva, asa ca l-am descoperit abia acum cativa ani pe Vl. Nabokov (23 apr. 1899-1977).  S-a afirmat tarziu ,in 1955 . Practic a dat demonstrativ lovitura  cu cartea  „LOLITA”, mai precis in 1962 cu filmul facut de S. Kubrick. Nu vreau sa citesc, nu vreau sa vad „LOLITA”, deoarece , cel putin cartea, nu cred ca sunt capodopere. La fel ca  G. Calinescu, pastrand proportiile, Nabokov a cautat sa fie notoriu. Ca profesor de literatura universala stia  ca succesul in vanzari este asigurat prin socarea bunului simt al  cititorilor. A reusit sa atraga apoi atentia asupra ideilor lui  despre literatura, dar s-a si imbogatit. A ramas in constiinta urmasilor ca si critic  literar, poate cel mai mare din secolul XX. N-are aceasi sansa  N. Manolescu , din doua motive: 1) n-a scris un roman si  b) (sic)  nu-i original, ci smecher de capitala, cam ca primarul Oprescu. Voi insira cateva  romane -din cele12 neamericane- considerate  de Vl. Nabokov reprezentative ptr. a fi studiate de copiii americanilor :Ana Karenina, Mantaua -de Gogol, Doamna Bovary, Swann-Proust, Metamorfoza–  Kafka, Ulise-Joyce.