Sf. Gheorghe

LA MULTI ANI SÃRBÃTORITILOR DE AZI !
*
Sângeorzul de altãdatã
(repostare)

Nu Floriile, nici Pastile (cf. BOR, in loc de Paste!), ci  Sângeorzul este sãrbatoarea religioasa a naturii, a vegetalului. Gheorghe este din grecescul  geo = teren, pãmânt.

In satele din nord- vestul Transilvaniei, in urma cu vreo 50 de ani, de Florii nu se pomenea de flori si persoane cu nume de flori; simbolul era salcia; crengile de salcie. Pur si simplu!

La Sângeorz – rostit sânjorz – se puneau  la poarta corzi inverzite de trandafir sãlbatic (rug), iar la Rusalii, in varã, ramuri de tei.
Sânjorzul era reperul de incepere a lucrãrilor agricole: sâmbra oilor, angajarea slugilor, ciurdarilor, purcarilor, stãvarilor (la pãzit caii).
In unele sate era sãrbatorita in aceste zile tânjeaua (ceva cu plugul), se stropeau feciorii cu apa…

La oras se negocia chiria de vara, care dura pana la Sf. Dumitru; deci vreo 6 luni.
Tiganii aveau o vorba de Sanjorz: “unparnou uncarnou socardenfoc!”
Erau sãrbatoriti, desigur, si cei cu numele de Gheorghe; nu stiu sa fie sarbatorite Gherghinele, Georgianele nu apãrusera…
Dimineata,  la adapatul vitelor, bãrbatii tineri cu  numele de Gheorghe erau udati de cãtre vecini cu gãleti de apa rece.
Era o repriza – considerata surpriza – de cca un sfert de ora. La ora 9 tot satul era la biserica , unde sarbatoritii erau felicitati chiar de preot la finalul predicii.
Dupa prânz,  bãrbatii se adunau prin livezi sau in parcul castelului  pentru a chefui cu vin; nu cu palincã…
Vinul era ieftin, cu floare, acrit…Vinul local nu rezista peste vara.
Mersul la crâsma / bufet(!) in zi de sarbatoare  era considerat necuviincios.
Nu se intindeau mese, nu se fãceau grãtare. Nu participau nici fete, nici neveste… Inainte de asfintit  chefurile se incheiau; gospodarii trebuiau sã-si ingrijeasca animalele.
Dacă sărbatoarea nu cădea in Postul Mare, la unele petreceri erau angajati  muzicanti tigani cu vioara sau acordeon…
E drept ca muzicantii se prezentau chiar nepoftiti…

Acum, o foarte veche gluma politica.

Pe vremea când România era condusa de  Gheorghe Gheorghiu-Dej (G.G.-D)  a avut loc o vizita la nivel inalt in China lui  Mao Zedong.  G.G.-D, conducatorul delegatiei i-a prezentat lui Mao restul delegatiei: “tovarasul Gheorghe Apostol, tovarasul Gheorghe Maurer, tovarasul Gheorghe Cioara …” 

Aici a intervenit admirativ Mao spunând: “asa tânar si este deja gheorghe ! ?”

…