Urare pentru fiecare…

…dintre sãrbãtoritii de azi:

Sursa: aici
&
Recomand: Sfântul Gheorghe. Mare grija…
Sfantul Gheorghe. Ce se intampla daca dormi…
*

Sf. Mare Mc. Gheorghe, purtãtorul de…

...biruintã;

Aceasta este denumirea din calendarul ce-l am la dispozitie; sunã promitãtor.

Tuturor sãrbãtoritelor si sãrbãtoritilor de azi le doresc:

MULTI ANI CU BUCURII !

Iata ce scriam  anul trecut despre aceastã sãrbãtoare:

Sângeorzul de altãdatã

Nu Floriile, nici Pastile , ci  Sângeorzul este sãrbatoarea religioasa a naturii, a vegetalului… Ne reamintim  ca Gheorghe este din grecescul  geo = teren, pãmânt.

O  paranteza:  la Florii nu se pomenea de flori si persoane cu nume de flori; simbolul era salcia, mladite de salcie;  pur si simplu!

La Sângeorz – rostit uneori Sânjorz – se puneau  la poarta corzi inverzite de trandafir sãlbatic (rug), iar la Rusalii, in vara, ramuri de tei. Sânjorzul era reperul de incepere a lucrarilor agricole: sâmbra oilor, angajarea slujilor, ciurdarilor, purcarilor, stãvarilor (la pãzit caii). In unele sate era sãrbatorita in aceste zile tânjeaua (ceva cu plugul), se stropeau feciorii cu apa…

La oras se stabilea chiria de vara, care dura pana la Sf. Dumitru, deci vreo 6 luni. Tiganii aveau vorba potrivita de Sânjorz: “unparnou uncarnou socardenfoc!”  Erau sãrbatoriti, desigur, si cei cu numele de Gheorghe; Gherghinele nu stiu cum erau sãrbatorite, Georgianele nu apãrusera…

Dupa ce dimineata erau udati de cãtre vecini, cu galeti de apa rece, sãrbatoritii se schimbau si mergeau la biserica , unde ii felicita preotul la finalul predicii. Dupa prânz,  barbatii se adunau prin livezi sau in parcul castelului si chefuiau cu vin din productia proprie; mersul la crâsma / bufet(!)  era necuviincios. Nu se intindeau mese.  Inainte de asfintit se terminau chefurile, deoarece trebuiau ingrijite animalele.

Acum, o foarte veche gluma politica.

Pe vremea când România era condusa de  Gheorghe Gheorghiu-Dej (G.G.-D)  a avut loc o vizita la nivel inalt in China lui  Mao Zedong. La un moment dat, Gheorghiu-Dej i-a prezentat lui Mao restul delegatiei: ”tovarasul Gheorghe Apostol, tovarasul Gheorghe Maurer, tovarasul Gheorghe Cioara …” 

Aici a intervenit admirativ Mao spunând: “asa tânar si este deja gheorghe ! ?”

PS. In contextul actual (mai) recomand: Blogul Clujenilor, Blogul cu biserici, Picturi, Paste rational(izat), Cella, Lumina lina de Ioan Alexandru, Intrebari din Germania, Poezie, Sperante vieneze si Ulise

Sângeorzul de altãdatã

Nu Floriile, nici Pastile (cf. BOR, in loc de Paste!), ci  Sângeorzul este sãrbatoarea religioasa a naturii, a vegetalului. Gheorghe este din grecescul GEO = solul, pãmantul.

In satele din nord- vestul Transilvaniei la Florii nu se pomenea de flori si persoane cu nume de flori; simbolul era salcia, mâtisori de salcie, pur si simplu!

La Sângeorz – rostit Sânjorz – se puneau  la poarta corzi inverzite de trandafir sãlbatic (rug), iar la Rusalii, in vara, ramuri de tei. Sânjorzul era reperul de incepere a lucrarilor agricole: sâmbra oilor, angajarea slujilor, ciurdarilor, purcarilor, stãvarilor (la pazit caii). In unele sate era sãrbatorita in aceste zile tânjeaua (ceva cu plugul), se stropeau feciorii cu apa…

La oras se stabilea chiria de vara, care dura pana la Sf. Dumitru, deci vreo 6 luni. Tiganii aveau vorba potrivita de Sanjorz: „unparnou uncarnou socardenfoc!”  Erau sãrbatoriti, desigur, si cei cu numele de Gheorghe; Gherghinele nu stiu cum erau sãrbatorite, Georgianele nu aparusera…

Dupa ce dimineata erau udati de cãtre vecini, cu galeti de apa rece, sãrbatoritii se schimbau si mergeau la biserica , unde ii felicita preotul la finalul predicii. Dupa prânz,  barbatii se adunau prin livezi sau in parcul castelului si chefuiau cu vin din productia proprie; mersul la crâsma / bufet(!)  era necuviincios. Nu se intindeau mese.  Inainte de asfintit se terminau chefurile, deoarece trebuiau ingrijite animalele.

Acum o foarte veche gluma politica.

Pe vremea când România era condusa de  Gheorghe Gheorghiu-Dej (G.G.-D)  a avut loc o vizita la nivel inalt in China lui  Mao Zedong.  G.G.-D, conducatorul delegatiei i-a prezentat lui Mao restul delegatiei: „tovarasul Gheorghe Apostol, tovarasul Gheorghe Maurer, tovarasul Gheorghe Cioara …” 

Aici a intervenit admirativ Mao spunând: „asa tânar si este deja gheorghe ! ?”