Poveste imobiliara

Vreau sa public o poveste de weekend. O poveste adevarata, un fel de extras romantat din jurnalul subsemnatului.
Ca introducere, mai relatez o poveste…
In urma cu cateva  luni am fost imputernicit prin act  notarial sa vând un imobil. Desi trecusera vreo sapte ani de la ultima intâmplare de acest fel, am preluat lucrarea cu optimism. Mai intai am conceput si comandat  un banner de 2×1 metri.  A costat 65 de lei. Totodata, am profitat de  ocazie si am cumparat o alta scara extensibila in locul celei care mi-a fost furata din curte in urma cu 3-4 ani. Am montat bannerul la loc vizibil si am asteptat telefoane de la clenti; timp de o saptamana au fost 3-4 intrebari pe zi. Dupa vreo zece zile, cu acordul proprietarei, am micsorat pretul cu cca 10 %.
Era stabilit ca, daca in urmatoarele, inca,  10-12 zile nu apare un client decis, demontam bannerul si intrerupem procedura 2-3 luni. Ideea era ca un banner decolorat nu-si atinge scopul.
Scara am  tinut-o  incuiata in garajul casei oferite spre vanzare…Pentru siguranta, pentu orice eventualitate….
Clientul decis a aparut la timpul potrivit; nu insist, deoarece eu nici nu l-as fi luat in discutie; am avut inspiratia sa ma  consult cu cineva dotat cu fler…
Nici n-a contat bannerul; cumparatorul era, cumva, predestinat: urmarea de câtiva ani sa achizitioneze o casa veche  pe strada respectiva…
Am recuperat si scara, insa eu nu mai am garaj…O voi depozita in pivnita.
Au urmat doua luni de relatii cu autoritatile: notari, carte funciara, fiscul local…; a trebuit sa dovedesc ca sunt „la zi” contractele si  platile catre furnizorii de utilitati; si nu erau…De exemplu: centralele termice trebuie sa fie reautorizate de ISCIR din 2 in 2 ani…; autorizarea se obtine daca s-a facut la timp revizia anuala; una cu alta costa vreo 100 de euro; nici nu mi-am batut capul daca e legal, daca este obligatoriu…
Am câte 2-3 povesti despre fiecare dintre autoritati, despre fiecare furnizor…
Mã limitez la o intâmplare auzitã de la notãrița, cãreia i-am solicitat sã-mi explice* intelesul  pasajului urmator: „garantez pe cumpãrãtor contra evictiunii totale sau partiale”

Iata ce crede notarita ca ar fi un exemplu de evictiune**:

Un proprietar a dorit sa maximizeze pretul vânzarii unui imobil.
Imobilul era „tãiat” de la alimentarea cu gaze din cauza unor restante de mii de euro, insa contorul rãmãsese pe peretele casei; lucrãtorii de la gaz nu au voie sa intre in curte.
Vânzãtorul imobilului a falsificat facturi si chitante pentru a prezenta o situatie la zi. Mai mult: a racordat aragazul din casa la o butelie ingropata in curte; cumparatorului i s-a demonstrat ca gazele sunt in regula…
&
Note:

*) despre onorariile notarilor nu are sens sa scriu, desi as fi tentat; spun doar ca fiecare verificare a valabilitatii procurii mele a fost taxata cu 50 de lei, si se notifica cu o zi inainte; l-a taxat fara mila si pe cumparator, desi, el, cumparatorul a decis  ce notar e  bun pentru a-i superviza tranzactia…

**) EVICȚIÚNE, evicțiuni, s. f. (Jur.) Pierdere a posesiunii unui bun (imobil) ca urmare a exercitării de către o altă persoană a dreptului său asupra aceluiași bun. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. éviction, lat. evictio, -onis.

&

„Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! – Ediţia 43.”.

Recomand:  Cella, Penelopa, Calin Hera

**

*