Cele mai recente detalii despre noblete…

…le-am gãsit in  urmatoarele pagini:mirelapete, sarabesleaga,rokssana, g1b2i3,innerspacejournal,  dictaturajustitiei, verovers, lolitamyinnerthoughts.
Am scris mai demult un articol stropit cu parfum de(spre) noblete; il aduc in actualitate cu orice ocazie…

Doamna R face parte din familiile dezavantajate de comunism. Mai stiu indeaprope vreo zece biografii de “dusmani” ai poporului. Intr-o perioadã pãcãtuiam considerând cã “povestile” le percepeam identice…

Nu se aseamãna, sunt unicate, si nici o poveste de acest fel nu s-a terminat.

Tanti Ani nu mai este, dar eu scriu aici despre ea, deoarece ea a fost aproape toata viata  bona  Doamnei R. Asta-i sigur.

  Mai  cred si partea nesigura autobiografiei ei:   cã  a fost o perioada in slujba Marucãi Cantacuzino si a vãzut-o când  si-a dat foc  deoarece o pãrãsise Nae Ionescu…Unii ziceau ca inventeaza; de ce ar fi fãcut-o ?

Tanti Ani  a preluat-o pe Cindy (Doamna R) dupã ce Maruca, cam pârlitã si ofilitã,  l-a acceptat pe Enescu si au plecat la Paris…

Cindy avea vreo 12 ani când tatãl sãu, aviator decorat in ultimul rãzboi, a fost arestat si executat la Jilava. Mama si bunica fetitei erau la Paris si nu s-au mai intors; se pare cã au murit cu zile…

Cindy a fost exmatriculatã din scoala de arte plastice, dar fiind preluatã cu tutela de cãtre Tanti Ani, care devenise femeie de serviciu la un spital,  a intrat la o scoalã sanitarã. Trebuie sã spun cã, bona era sãsoaicã, vorbea si franceza, nu s-a cãsãtorit niciodatã; avea carte de munca,  deci dovedea origine sociala acceptabilã. Dupa un timp  a primit o garsonierã.

Cindy, ajunsã  asistentã medicalã, probabil avea o personalitate mai deosebitã, din moment ce, de dragul ei, un tânãr medic a renuntat la cariera universitara. Era Domnul R, specializat la Kiev si la Moscova.

Dupã cãsãtorie s-a (re)descoperit cã Cindy provine dintr-o familie de dusmani ai poporului, deci Domnul R  ar putea transmite studentilor ceva subversiv…; a rãmas cercetator.

De la Domnul R, fiu de colonel ardelean  format in Austria si acceptat dupa 1918 in Armata Românã, am aflat multe adevãruri despre istoria românilor…Domnul R se nãscuse  in Basarabia, unde tatal lui era detasat cu treburi militare…Oricum, Domnul R vazuse multe, stia multe, se informa continuu… Avea si  darul  comunicarii, bucuria comunicarii…

La fiecare sfarsit de februarie, intr-o perioada de peste 30 de ani,  fãceam o vizita familiei R pentru a duce mãrtisoare. Acolo am cunoscut-o pe Tanti Ani, pe doamna colonel R – soacra Doamnei R (Cindy pentru cei foarte intimi, insa nu si pentru mine), fosti detinuti politici, spiritisti, ozenisti…O lume reala, insa discreta …

Mãrtisorul era un prilej de cadouri-surprizã intre adulti; eu nu prindeam finalul, mã retrageam devreme; aveam copiii mici, mergeam zilnic la servici…Se pare cã primul mãrtisor primit de Cindy de la Domnul R era o brãtarã-lant de aur; in fiecare an primea un martisor care reproducea o altã carte de joc. Pânã la urmã le-am vãzut: sunt niste miniaturi din pietre pretioase montate in aur. Domnul R s-a stins dupã ce a oferit setul complet de mãrtisoare; l-au urmat Dincolo soacra Doamnei R, apoi Tanti Ani, care si-a trait ultimii ani in casa dragei ei Cindy…

Nu stiu exact când Doamna R a fost nevoitã sã vândã brãtara cu carti de joc…Dar  a mostenit si garsoniera fostei bone…Se gândeste sã se stabileasca in Italia sau in Franta; ar vrea sã respire aerul locurilor vizitate de strãmosii dumneaei…