Kiralexa, Tiralexa

Am cãutat si am gãsit:

• „Între Anul Nou şi Bobotează, preotul umblă cu crucea. (…) Cu două trei case înaintea preotului vin copiii cu Tiralexa:
  Tiralexa, Doamne,
  Grâu de primăvară
  Şi-n pod şi-n cămară
  Şi pe prispă-afară.
  Noi strigăm pă sub butuci
  Să ne daţi vreo două nuci;
  Noi strigăm pă sub podele
  Să ne daţi vreo două mere.
  După ce primesc darurile, copiii mulţumesc urând:
  Câţi cărbuni în vatră
  Atâţia peţitori la fată;
  Câte pene pe cocoş
  Atâţia copii frumoşi”.
  (Memoria ethnologica, nr. 1, 2001, p. 21-23)
• „La Bobotează afumăm grajdurile cu tămâie, pân-ce să dee Dumnedzău roade în bucate. Apoi la Bobotează, sara de agiun, doi coconi ai căsî, o băr­batu căsî dacă nu-s coconi, apoi au colacu în mână şi cu lumină aprinsă în­conjură casa de trei ori şî strâgă: Kir Alexa, Doamne, / Grâu de primăvară / ªî-n pod şî-n cămară”.
  (Tache Papahagi, Graiul…, 1925, p. 163, t. DXXV, de la Maria Mununari, 76 ani; Mara, 1920)
• „Obiceiul (Chiralesa) se desfăşoară pe o arie zonală limitată cuprinzând frecvent satele din Maramureş şi Þara Crişului, cu o prezenţă notabilă în nor­dul Moldovei şi difuzată în diferite puncte în Transilvania. Deşi de esenţă laică, precreştină, numele îşi are etimonul de la grecescul kiriem elesion, cân­tec bisericesc pe care poporul l-a auzit pe timpul când se oficia în limba greacă”.
  (Germina Comanici, Radu Octavian Maier, Obiceiuri la încheierea ciclului sărbătoresc al pra­gului anului nou, în Acta Musei…, II, 2004, p. 121).
• „În dimineaţa de Bobotează fetele, dar nu numai, se slapă pe faţă cu apă neîncepută, proaspăt scoasă din fântână, pentru a fi frumoase şi curate”.
• „În noaptea de Bobotează, pă la dousprezece fix mereu feciori şi bărbaţi şi se scăldau în râu în ptelea goală să n-ai bube şi boli tăt anu…”
  (Memoria ethnologica, nr. 1, 2001, p. 21-23)

sursa: 456 (pg.17-18).

Tiralexa sau chiralexa- Kyrie eleison (Doamne miluieste)