Parfumul povestit si ilustrat
Posted by daurel pe 23 iunie 2012
Am rãstalmacit putin ideea temei, sper sã nu se supere Mirela; acest titlu mi l-a sugerat banerul, insotit de lista membrilor clubului, aflate la loc de cinste pe blogul Vis si realitate.
Mi-as decora si eu prima pagina cu imaginea de mai sus, insa, deocamdata, nu are cine sa mã asiste in acest sens.
Pânã una-alta „cotizez” cu o postare despre Lumea De Dincolo.
Sunt nevoit sa recunosc faptul/fapta cã nu (mai) stiam semnificatia religioasa a Sânzielor; am verificat, iar acum sunt si convins de realitatea surprinsa in postarea Mirelei:
[…]Timpul se face bun, ingaduitor, creste si cuprinde gandul omului, purtandu-l peste campurile si poienile pline de flori de Sanziene, parfumate cu miros de Rai. Este momentul in care orice muritor care bate la vamile nevazutului si nestiutului poate sa intre, doar purtand pe cap o coronita galbena de flori sau folosind un fir de Sanziana. Sarbatoarea este una cu totul speciala, tinand o noapte si o zi…
*
Acum, sã nu credeti cã am fãcut cine stie ce investigatii; pur si simplu am citit in calendarul bisericii pãrintilor mei…
Iatã ce am mai gãsit pe internet:
Studiile arată că peste 90% dintre oamenii de pe toată planeta cred că există un “rai”, în timp ce mai puţin de 50% cred că există un iad veşnic…
&
PS. Nu mã pot abtine: redau si o posibila imagine a Iadului: ar putea fi o taverna supraincãlzita, cu bere trezita, chelneri adormiti si fum de pucioasa…; pe un ecran se deruleaza imagini cu personaje cunoscute ajunse in Rai…
*
This entry was posted on 23 iunie 2012 la 12:04 PM and is filed under Blogareala.
Etichetat: Daurel, rai si iad. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed.
You can leave a response, sau trackback from your own site.
Daurel's Blog 
Zina said
Există și raiul și iadul, dar pe Pământ. Ni le facem singuri…
Parfumul nopţii de Sânziene « Ioan Usca said
[…] parfumate: Mirela, Diana, Daurel, […]
daurel said
@Zina:
Nu chiar singuri…
… pentru iad trebuie anturaj.
Sânzienele, poveste parfumata cu picturi « my heart to your heart said
[…] Ioan Usca, Daurel, Lili3 , , 45.766430 22.920679 Like this:LikeBe the first to like […]
vienela said
Iadul ar putea fi la fel de bine si in autobuz, la ora de varf, cand afara sunt 40 de grade, iar inauntru cam multe ciori.
Mirela said
Ambele sunt în mintea noastră, în acțiunile noastre. Iadul, ca și Raiul, ne aparțin. Depinde de noi căruia îi acordăm întâietate, prin acțiunile și sentimentele noastre. Când facem un rău voluntar, ni-l facem nouă în primul rând, nu-i așa?! Apropo de anturaj, pe net am văzut că s-au format multe anturaje de iad…
Te asist cu plăcere (mail) despre ce și cum e cu bannerul. Mulțumesc, am observat că ai scris ”decorare”. Am lucrat la acest logo, e gândit și creat special pentru clubul nostru. 😉
O zi cu parfum de sânziene! 🙂
CARMEN said
… am inteles eu bine, nu cunosti metoda prin care sa poti introduce bannerul Clubul Povestii Parfumate? Este simplu…
Eu sunt la blogspot, dar cred ca si la wordpress este la fel. Daca în „Tabelul de bord” alegi „design” si adaugi un nou obiect gadged, alegând „HTML/JavaScript” trebuie doar sa introduci:
Salvezi si… asta este totul.
Daca doresti sa afisezi si lista membrilor, atunci adaugi inca un nou obiect gadged, de data aceasta „Text” si introduci lista numelor, pe care o copiezi ori de la mine, ori de la alt membru al clubului.
Îti doresc o duminica minunata si parfumata, precum florile de Sânziene! 🙂
Lolita said
Depinde de fiecare ce parfum simte… Astazi e vorba de sanziene, un parfum solar, de fan proaspat cosit si de miere! Numai bine!
ellyweiss said
Bag de seama ca in loc sa te intalnesti cu Sanzienele te-ai intalnit cu Ielele.
Altfel nu vad cum, pentru tine ziua asta solara, in loc sa aduca parfumul fanului proaspat cosit a adus ceva miresme de smoala topita…sau, ma rog, poate de asfalt incins… :))) Glumesc, desigur. M-au amuzat rezultatele „investigatiilor”.
Cred ca exista si iad…si rai. Deocamdata sunt convinsa ca sunt ambele aici, pe Pamant. Le intalnesc din timp in timp…
O zi buna sa ai!
Marycix said
Având în vedere comentariile de mai sus, se mai spune că iadul este în sufletul omului care nu mai poate iubi!
CARMEN said
vad ca nu s-a intregistrat codul bannerului mai incerc o data:
Codul bannerului Clubul Poveștii Parfumate:
CARMEN said
Codul bannerului Clubul Poveștii Parfumate:
sageata spre stânga
div
sageata spre dreapta
sageata spre stânga
a href=”http://mirelapete.dexign.ro“><img src=”http://mirelapete.dexign.ro/ads/club-povestea-parfumata.jpg” width=”200″ height=”200″ alt=”Clubul Povestii Parfumate”
sageata spre dreapta
sageata spre stânga
/a
sageata spre dreapta
sageata spre stânga
/div
sageata spre dreapta
g1b2i3 said
Oare chiar exista raiul?
Diana said
Excelent si amuzant!
Am citit „A doua relatare a creatiei” si am urmarit imaginile care se deruleaza pe ecran – cuvintele pe care le cunosc sunt prea sarace pentru a descrie maretia naturii!
Si m-am amuzat citind „Noi (?) discursuri despre fericire” Sa deduc faptul ca trebuie sa mai am rabdare pana la varsta de 80 de ani pentru a atinge „maxim” de fericire? Nunu! Cred in fericire! La orice varsta e un maxim! 🙂
Cineva – nu-mai-sti-cine – zicea ca si iadul si raiul sunt in noi! Nu prea pot contrazice aceasta „zisa” 🙂
O saptamana minunata sa ai! Mult noroc si succese!
daurel said
@Vienela:
Calatoria cu autobuzul se incadreaza si la tema despre parfumuri…
@Mirela:
Logo-ul clubului pare o fotografie a unui obiect de aur vechi; multumesc pentru asistenta
@Carmen:
Deocamdata am starnit duhuri malefice si… patinez
@Lolita:
Asa-i, de Sanziene am trezit demonii si nu reusesc sa-mi afisez frumosul logo al Clubului povestilor parfumate
@Ellyweiss:
Ce intalnim pe Pamant sunt adieri, sugestii, ca sa ne facem idee despre ce va fi…
@Marycix:
Daca nu poate iubi inseamna ca este un caz patologic; probabil este, deja, iertat.
@G1b2i3:
Mie mi se pare ca ratiunea duce spre DA . Cel putin de dragul simetriei…
@Diana:
Iadul si/sau raiul nu pot fi in noi; ar fi prea multa aroganta…; nu suntem in stare sa ne imaginam Perfectiunea, Absolutul; cu atat mai putin sa le intelegem…