Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Nelu lui Nuţu lui Ionu lui Ion

Posted by daurel pe 7 ianuarie 2011

Numele de Ioana nu apãruse in satul copilariei mele. Aveam o colega Florica si chiar o  Mariţã…

Era perioada cele de-a doua migrari spre orase, a celei fortate de colectivizare; unii o denumesc industrializare…Ca n-a fost industrializare si ce inseamna aceasta se poate  constata azi de cãtre orice telespectator care acceseaza Discovery; adica de cei care acceseaza sistematic canalele nelacrimogene…

Cu mici exceptii, orice tânãr care invãta sau muncea in oras accepta sa fie rebranduit; Gheorghe devenea Ghita/Gicu/Gigi; Maria se reinventa ca Mia, Constantin accepta sa fie Ticu / Costi/Costica…

Problema nu era noua; si cei din generatia anterioara plecata la oras procedasera la fel; poate si mai radical; existau nume fãrã legaturã cu rãdãcina de la botez: Puiu, Bibi…

Diferenta mare era si este pâna in zilele noastre, cã cei plecati la oras inainte de colectivizare, in general, stiau cã nu mai au drept asupra patrimoniului din sat; instalarea la oras era costisitoare, familia rãmasa in sat facea sacrificii, deci cei plecati nu mai revendicau la succesiuni terenuri, case…Primeau doar ceva simbolic…

In final, nu spun „din casa” decât faptul cã fiicele mele ne-au spus pe nume de când erau mici; explicatia este cã o perioada au stat la bunici si, in unele vacante,  la sorã-mea la Satu Mare; acolo se vorbea despre pãrintii lor  ca fiind Cornelia si Aurel. Fiind intrebate de ce nu ne spun tata, respectiv mama, cea mica, Alexandra, i-a lãmurit logic: „Dacã suntem in parcul nostru din Bucuresti, unde sunt foooarte multe mame, dacã strig mamã, de unde sã stie Cornelia cã o strig pe ea? Cornelia este numai una…”

La multi ani sãrbãtoritelor si sãrbãtoritilor de azi !

5 răspunsuri to “Nelu lui Nuţu lui Ionu lui Ion”

  1. La Multi Ani celor care se numesc Ion, Ioan, Ioana!

  2. […] Daurel.Nelu lui Nuţu lui Ionu lui Ion […]

  3. Mirela said

    Daurel, procesul de „rebranding” se facea fara metoda! Rebrandingul presupune, in primul rand, o noua identitate nominala (nu neaparat) si vizuala (obligatoriu). Sau o cosmetizare partiala a numelui si totala a imaginii! Ca sa nu mai vorbim de continut, care trebuie schimbat si reorientat.
    Asa ca, ai dreptate. Nu s-a facut industrializare, s-au construit niste fabrici, ceea ce e cu totul altceva. Imi permit sa compar etapa cu aceea a aducerii oamenilor de la sat la oras, in blocuri, ei continuand sa ofteze dupa statul in tinda, in fata portii. Cand ne-am mutat la bloc, vedeam o gramada de vecini stand la taifas pe treptele de la intrare… Mai jucau table! Rebranding! 😉

  4. Mie tocmai mi-a spus un tânăr( pe blog) că Mama este doar UNA!!!

  5. daurel said

    @Mirela, multumesc pentru completare;
    acum imi dau seama ca am gafat fata de multi; atat cu referirea la diminutive cat si la rebranduirea nereusita…

Lasă un comentariu