Nici mie nu-mi vine sã cred…
Posted by daurel pe 13 ianuarie 2013
…cã intre cele aproape 1100 articole/postari doar vreo doua abordeaza o tema esentiala: parfumul cinematografelor.
Inseamna ca n-am prea scris despre anii formarii. N-am nimic de ascuns: au fost ani rodnici ! Unii spun acum, in anii de dupa ’89, ca pe unii ne-au luat de fraieri si prin filmele atent selectionate si cenzurate ne-au deformat gândirea…Posibil, dar eu n-am cum sã-mi dau seama…
Asadar, Mirela imi ofera ocazia de-a broda câte ceva despre tinerete…Am gãsit reactia mea la o alta provocare blogeristica asemãnãtore; iat-o:
Recent, Cristian a avut o postare cu primul film vãzut in copilarie… Simteam cã mai era ceva; erau jurnalele de propagandã politica! Nu prea erau televizoare. Poporul isi vedea conducãtorii mai rar; maxim o datã pe sãptãmânã…; cine avea timp si bani ! Biletul costa 2 lei; ( ouãle erau cu 50 de bani; o halbã de bere era 3 lei, iar un pachet cu doua “eugenii” costa 75 de bani…) Nu mai stiu cât costa pâinea, dar stiu cã era neagrã, gustoasa si… pe cartelã; nu mã refer la cartelele din anii ’80, ci la cele din anii ’60, când pantofii cei mai buni costau 210 lei, iar fratele meu cel mare, muncitor calificat, avea salariu de 600 de lei. Si pe atunci se pierdea vremea la taclale, dar parca mai cu ferealã; nu din cauza turnãtoriilor la securitate, ci de rusine; sã nu iasã vorbe… Astfel, doua doamne discutau despre filme. Una a spus cã se emotioneazã si plânge intotdeauna in sala de cinema…Prietena a intrebat-o cu toatã seriozitatea: ” plângi si la jurnal?”. Revenind in zilele noastre: eu cred cã in ultimii 30-40 de ani nu ne-am schimbat prea mult in ceea ce priveste emotivitatea; politica creaza si azi emotii, reactii…Acum, când vedem zilnic câteva jurnale de actualitati, este posibil ca doamnele sensibile sã fie mereu cu nasul in servetel… In ce priveste bloggereala, am o veste buna pentru Zamfir Turdeanu: nu mai este ultimul in blogroll meu. Stiu cã el nu crede in versetul “cei din urmã vor fi cei dintâi”, desi, dacã s-ar gândi, la Revolutie ultimul de pe lista noii puteri era dl Ion Iliescu… Despre penultimul nu-si mai aminteste nimeni… Da, bloggerul Ion Iliescu…Stiam cã blogul dumnealui se numeste ECHILIBRU; l-am avut si eu in blogroll, când nu stiam cum se pot sterge informatiile; azi i-am scris numele si prenumele, am dat “cauta” si am citit ce mai este actual cu privire la decembrie 1989… PS. Prin anii “60-’70, taxa lunarã la internatul liceului era de 150 de lei; asta includea: casã-masã si supravegherea de cãtre pedagog; la film mergeam in sãptãmânile când nu eram consemnati…(https://daurel.wordpress.com/2010/03/27/actualitatile-mele-2/) &
NOTA: au mai postat pe aceasta tema:
|
1.
|
2.
|
3.
|
|||
|
4.
|
5.
|
6.
|
|||
|
7.
|
Daurel's Blog 
Mirela Pete said
Păi…uneori e de plâns și jurnalul! :)))
Viața era ieftină, calitatea produselor a devenit îndoielnică, nu a fost de la început așa.
Eu mă bucur că ai revenit la poveste. Să ai succes pe toate planurile! 🙂
Diana said
🙂 In copilarie nu plangeam in sala de cinema – nu prea pricepeam multe, probabil – iar in adolescenta si mai tarziu (cat am fost prin sali de cinema) nu plangeam pentru ca… nu-mi venea a da apa la soricei, in public. Eh…
Succese!
P.S. Nu-mi amintesc cat era un bilet la film prin anii ’80! Asta-i chiar culmea! :))
Ulise said
Eugenia costa numai 65 de bani …
pandhora said
asta cu plansul la jurnal e chiar haioasa 🙂
in ziua de azi evit sa ma mai uit la jurnal pentru ca ma umplu de nervi iar la cinema nu mai exista jurnale,exista reclame…noroc ca reclamele ma amuza si ma enerveaza mai putin decat jurnalele :))
CARMEN said
🙂 ce amintiri…. Si zau asa, plang femeile la jurnal?! hmmm…
O saptamana minunata iti doresc! 🙂
lili3d said
Acum, un bilet ajunge și la 30 de lei…
daurel said
@Mirela
In vremea aceea nu aveam termeni de comparatie; eu nu aveam; altii…
@Diana
2 lei era cand eram eu in liceu; inainte de ’70 .
@Ulise
Posibil si 0.65; oricum, diferenta e mare: 15 %…;
m-a derutat/influentat Mugur Isarescu; cel cu podgoria de la Dragasani…
@Pandhora
Eu mai rezist la jurnale; in special la cele de la Trinitas
@Carmen
Romancele din Romania actuala sunt foarte pasionate de rationalitatea politicii.
Ai dreptate: fiind in zona rationalului aceste femei nu plang !
@Lili3d
Nu stiam !
Al patrulea gard, lângă debarcader | Iubesc Viaţa said
[…] mai scris pe această temă Carmen, Daurel, Nina, Pandhoraa, Elly, Vania, Silving, Lili3d şi bine-nţeles […]
elly weiss said
N-am prins jurnalele. Sunt mica. Dar imi amintesc ca erau niste mici documentare despre cate o crescatorie de pui sau mai stiu eu ce, despre cate un artist roman (pictor, sculptor…etc.). In ultimii 3 ani n-am mai fost deloc la cinema. Nu mai stiu ce mai e in „deschidere” 😉
Si da, Eugenia era doar 0,65 lei. Pana la sfarsitul lui ’89 tot atat a fost. Atat mai ramasese din ea. Gustul nu.
Prietena a pus o intrebare de „blonda”… dar m-am amuzat.
Ulise said
Nu este important că-s al 8-lea, primul, ori ultimul, ci, că … sunt! Mulţumesc. Să ai o zi minunată în fiecare zi!
Now smell this! « Mirela Pete. Blog said
[…] Recomand: Aurora, Vania, Elly, Vienela, Carmen, Nina, Lili, Pandhora, Daurel, Silving,Lili3d,Nina,Zina. […]
Profilaxie « Ioan Usca said
[…] Mirela Pete, Daurel, […]
Golden Globes 2013 « Mirela Pete. Blog said
[…] Recomand: Aurora, Vania, Elly,Vienela, Carmen, Nina, Lili, Pandhora, Daurel, Karmapolice,Silving,Lili3d,Nina,Zina, Geanina Crisis point. […]
Ioana said
Nu ca as fi plans vreodata la jurnal, dar erau de plans! Atatea minciuni, atata servilism in timp ce oamenii umblau ca niste robotei tacuti si amarati.