De Paşte

Iisus in celulã
Azi noapte Iisus mi-a intrat in celulã.
O, ce trist si ce-nalt pãrea Crist !
Luna venea dupa El, in celulã
Si-L fãcea mai inalt si mai trist.

Mâinile Lui pareau crini pe morminte,
Ochii adânci ca niste pãduri.
Luna-L bãtea cu argint pe vestminte
Argintându-I pe mâini vechi spãrturi.

Uimit am sãrit de sub pãtura surã:
– De unde vii, Doamne, din ce veac ?
Iisus a dus lin un deget la gurã
Si mi-a facut semn ca sa tac.

S-a asezat lânga mine pe rogojina:
– Pune-mi pe rãni mâna ta !
Pe glezne-avea urme de cuie si ruginã
Parca purtase lanturi candva.

Oftând si-a intins truditele oase
Pe rogojina mea cu libarci.
Luna lumina, dar zabrelele groase
Lungeau pe zãpada Lui, vãrgi.

Pãrea celula munte, pãrea Cãpãtâna
Si misunau pãduchi si guzgani.
Am simtit cum imi cade capul pe mâna
Si-am adormit o mie de ani…

Cand m-am desteptat din afunda genuna,
Miroseau paiele a trandafiri.
Eram in celula si era luna,
Numai Iisus nu era nicãiri…

Am intins bratele, nimeni, tacere.
Am intrebat zidul: nici un raspuns !
Doar razele reci, ascutite-n unghere,
Cu sulita lor m-au strapuns…

–  Unde esti, Doamne ? Am urlat la zabrele.
Din luna venea fum de cãţui
M-am pipãit… si pe mâinile mele,
Am gãsit urmele cuielor Lui.

Radu Gyr, cel  Condamnat la moarte pentru o poezie

A revenit acasă în 1956, dar, după doi ani, a fost arestat din nou și condamnat la moarte pentru poezia-manifest Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane, considerată de autorități drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist. Pedeapsa cu moartea i se comuta la 25 de ani de muncă silnică (dar nu află aceasta decât cu 11 luni după modificarea sentinței), poetul executând 6 ani de detenție, până la amnistia generală din 1964.