Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Posts Tagged ‘succes’

Bazele succesului

Posted by daurel pe 23 iunie 2013

Extrag pasaje consistente din  postarea  mea /daurel.wordpress.com/2010/11/28/ai-nostri-tineri/. Mai pun si cateva vorbe  noi, de legatura.

Motto

Un muncitor român despre noi, românii: Daca am fi noi cei destepti, ar munci italienii pentru noi…”

De câteva luni bãiatul unor vecini este student bursier in Anglia, la Notingham; numele orasului mi-e cunoscut; nu numai din filmele cu haiduci…

I-am fãcut o bucurie vecinului  lãsandu-l sã-mi povesteasca. In ziua respectiva eram pornit pe fapte bune; altfel, unde gãsesti azi pe cineva dispus sã te asculte ? Mai ales cã omul prezenta totul ca un succes a  familiei sale…

Bursa anuala este de 3462,oo lire/ an, bani pe care absolventul ii va restitui incepând cu momentul când va câstiga peste 16.000 de lire anual; atunci se va aplica 10 % la suma care depaseste 16.000…E simplu si motivant.

Altceva voiam sã spun, vorba unui povestitor clujean  la tv…

Ascultandu-l pe vecin, am aflat ce se pretinde absolventilor de liceu cu profil real.

Studentul, singur la parinti licentiati si cu ceva situatie, invatase la cele mai bune licee.  Parintii  erau convinsi ca odrasla lor, bãiat de capitala, ii va uimi pe provincialii din Nottingham.

Deocamdata, uimirea universitarilor englezi este mai mult o perplexitate.

Aproape in fiecare zi vecinul il ajuta pe baiat, prin internet,  la pregatirea pentru laboratoare si la redactarea referatelor.

Studentul a constatat cã inclusiv sud-americanii au fost mai bine pregatiti in licee decât el; nici nu cautã sã se compare cu indienii sau cu studenti din alte foste colonii britanice…

A spus  de multe ori, la necaz, cã regreta cã n-am fost si noi, românii, o colonie a unei puteri civilizatoare…

Facultatea are asistenti doar in laboratoare; in rest, profesorul merge cu studentii pe câmp, improvizeazã baraje pe râu, monteaza pompe  pentru simularea alimentarii cu apa a unor obiective:  unele mai sus decât barajul, altele in aval…Nici alimentarea unui consumator la nivel cu barajul nu-i simpla…Lucreaza in grupe mici; profesorii acorda cu bucurie consultatii …

Cumva, n-am prea ințeles cum,  profesorii sunt cotați dupa cum vor reusi in viața actualii studenți…

…….

Profesorii si laboranții descopera mereu noi lacune in pregatirea românasului:

„nu v-a invãtat in liceu cum se determina titlul unui aliaj? nici pentru argint ? ce fãceati voi la chimie?

– „” cum alegeati voi pompele in laboratorul de hidraulicã ?”

–  „chiar nu reusesti sa faci diferenta dintre volt si watt ?”

–  „la voi nu se da timpul probabil? n-ai auzit de presiunea atmosferica ? Torr-ul nu-i ceva asemanator colacului de salvare…”

Bãiatul vecinilor are toate atuurile sã depãseasca, inclusiv  cu ajutorul pãrintilor, toate aceste aspecte practice; la teorie merge bine, ca orice român…

&

PS.

1.Mentionez, inca o data, cã este vorba despre o specializare in tehnica; pãrerea mea este ca tinerii nostri pregatiti in stiinte umanistice sunt mai competitivi; in mod cert comunica mai usor…Nu le prea avem cu tehnica, cu disciplina industriala, indiferent cate olimpiade de matematica sau fizica au fost câstigate de „ai nostri”, an de an, de când mã stiu…

2. Particip, in compania celor mentionati mai jos, cu bucurie si succes constant (chiar când nu postez !),  la Povestile parfumate intre bloggeri. 

Recomand in cunostinta de cauza:


1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

….8.Lili3d   9.Anca   10.Gabi   11.Silving  12.Elly 13.Vavaly 14. Mala


Posted in Blogareala, Povesti | Etichetat: , , | 20 Comments »

Iulie 1969, aselenizarea. Gestionarea succesului

Posted by daurel pe 19 iulie 2009

As vrea sa vorbesc despre succes. Aselenizarea este un succes pentru tarile crestine libere. Andrei Bacalu, comentatorul TV al evenimentului, povesteste ca au fost omise cadrele in care se prezentau slujbele de multumire…Bucuria  popoarelor libere  de atunci, as asemana-o cu bucuria   musulmanilor la succesul teroristilor care au distrus Turnurile Gemene din New-York. Aselenizarea a avut reactii si urmari ce se simt si azi. China n-a publicat, douazeci de ani, nimic despre aselenizare, sovieticii au inteles ca au pierdut cursa inarmarilor (rachetele SUA erau mai puternice si deosebit de precise), pesimistii de serviciu (americani!)  au scos un film care demonstra ca a fost o cacialma…Ceausescu a exploatat la maxim, circa doi ani, euforia americanilor. Oricum, Ceausescu era considerat antisovietic, deoarece nu intervenise in Cehoslovacia in 1968. In 1969 Ceausescu si romanii savurau succesul desprinderii de sovietici…In vara lui 1969, dupa aselenizare, a  venit in vizita presedintele SUA, a fost primit cu fast, s-au semnat contracte pentru calculatoare la care sovieticii nici nu visau…Au emigrat cine avea acest plan, au fost acordate burse pentru studenti si specialisti. Dupa cum  am spus, dupa vreo doi ani, Ceausescu a cotit-o, pentru mine inexplicabil, puternic spre un  comunism brutal si stupid; comunism inspirat de la chinezi si nord- coreeni. Analistii politici considera ca deja sunt 40 de ani de cand SUA sunt unica putere mondiala, iar acest lucru este greu de gestionat, le inrautateste situatia. As indrazni niste pareri personale.

Succesul, succesele de durata, sunt la fel de daunatoare, in timp, ca esecurile. Conduc la un fel de criza, ca orice sir de evenimente iesite din comun, din firesc…Imi amintesc de un film: „Soferii Iadului”. Trei camioane cu sase soferi, transporta exploziv pe sosele periculoase (cam ca in Romania). Ajunge la destinatie doar un camion cu cei doi soferi, restul mor in expolzii ingrozitoare. Invingatorii incaseaza o suma considerabila. Unul dintre ei se grabeste sa-si savureze succesul in satul natal si reface, plin de euforia succesului, traseul cu camionul fara pericol de explozie. Filmul se termina cu rostogolirea camionului intr-o prapastie…

Posted in civilizatie, Politica | Etichetat: , , , , , , , , , , , | 22 Comments »