Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Posts Tagged ‘parinti si copii’

Comparatii

Posted by daurel pe 19 octombrie 2010

Este vorba despre compararea copiilor intre ei; am mai scris cã mi se pare nedrept sã fie discriminati prin  premii

Povestioara preluata din SUA  o plasez la final  pentru a nu-i indeparta pe cei ce fac alergie la americani.

Cautand despre aceasta tema am gasit:

Erau diferite situatii in care mama mea (ca tata nu avea timp pentru ca muncea zi lumina) ne dadea de exemplu anumiti copii din vecini sau colegi de scoala, comparandu-ne cu ei in permanenta. In perioada tezelor sau a lucrarilor de control, inevitabil venea intrebarea: „si X sau Z cat a luat?” nici daca aveam 10 si eu si respectivii nu ajungeam sa ma simt bine, deoarece tot timpul aveam sentimentul ca nu fac bine ceea ce fac sau ca nu fac destul…

Iar la comentariile articolului, ceva sincer,  emotionant:

popanicoleta's Avatar


Membru inregistrat la
28.04.2006
Localitate
GALATI
Postari in forum
149

M-am confruntat si eu cu o astfel de situatie. La mine insa nu a fost atat de grav pentru ca mama mea ma compara doar cu un singur coleg care statea pe scara cu noi si cu care nu am mai fost in clasa incepand cu clasa a 5-a. Si care oricum, de prin clasa a 4-a nu mai invata atat de bine; eu eram comandanta de detasament, el doar de grupa
Oricum, si mama si-a dat seama ca fiecare copil are personalitatea lui si a incetat incet, incet sa faca comparatii.
Si eu recunosc ca fac comparatie intre fetita mea si alti copii de varsta ei dar nu stiu cum se face ca ea mi se pare cea mai frumoasa si cea mai inteligenta.
Lasand gluma la o parte, cazul pe care l-ai prezentat tu este teribil; niste parinti inconstienti si-au pus amprenta negativa pe viitorul copilului lor. Nu inteleg cum pot unii parinti sa iubeasca mai mult un copil decat pe celalalt? Atunci de ce au mai facut 2 copii daca-l iubesc doar pe primul?

Off topic: Ai auzit de scoala step by step? Am inteles ca este o scoala unde nu este incurajata competitia si nu se pun note (se face o altfel de evaluare, nu stiu exact cum) pana la clasa a 5-a. Se pare ca, la varste foarte mici, competitia nu este buna.

Acum,  povestea americana, citita intr-o publicatie de moralã crestinã, desi pare evreeasca

Un tatic din Sua stia ca nu-i sanatos sa-ti compari, cu glas tare, odrasla cu ceilalti copii; probabil li se spune la sedinta cu parintii…Acest tatic il tot intreba pe copil:

„Stii ce fãcea Lincoln la 9 ani ? „

„Iti amintesti cum la 11 ani viitorul presedinte mergea singur cu pluta?”

„Ce facea Lincoln la 12 ani? „

Intr-o zi, sictirit, copilulul si-a intrebat pãrintele:

„Tatã, stii ce fãcea Lincoln la vârsta dumitale? „

Updatarea de miercuri ora 12

Alte teme: despre investitii gasiti la Ulise; despre  Alma si prietenii ei, la  Chat Noir; sa va scriu si titlul: http://rebusache.wordpress.com/2010/10/20/cacealma/

Posted in Blogareala, civilizatie, glume reincalzite | Etichetat: , , , , | 10 Comments »

Consecvent

Posted by daurel pe 30 august 2009

Am recitit, la fel de contrariat, poezia „Fiul risipitor” de R. Kipling, (1856-1936) pe blogul d-lui Usca, ( http://ivanuska.wordpress.com/2009/08/29/ultimul-mitropolit-31/). Iata teribilele versuri: „Intorsu-m- am, iata, iar acasa, /…/ Ii las sa ma stranga la san./ Din vitelul cel gras in blid mi-au pus/ Dar roscovele-mi par mai presus./ Si ei blanzi ca porcii mei blanzi parca nus,/ Asa ca plec iar la stapan.”

Posted in metaliteratura | Etichetat: , , , , , , , | 15 Comments »

Bravo!

Posted by daurel pe 9 iulie 2009

In zilele jelirii lui  Michael Jackson, au aparut informatii despre copilaria lui trista, cauzata de un tata tiranic. Un tata mereu nemultumit. Nu-i spunea niciodata „bravo!” In aceste zile am citit, intr-o publicatie a Fundatiei SEER Romania,  despre incurajare. Un psiholog si filozof a spus: „Cea mai profunda trasatura a fiintei umane este nevoia de a fi apreciat” (William James, http://en.wikipedia.org/wiki/william_james/). Erau analizate, in publicatia fundatiei, doua metode de educatie: in ambele, copilul trebuia sa prinda mingea aruncata de tatic. Intr-un caz, parintele orienteaza mingea avantajandu-si odrasla si spunand intodeauna „bravo!”;  in alt caz, alt tata, il pune pe copil mereu in dificultate; ii arunca mingea prea sus sau prea departe, nu-i da nici o sansa sa se remarce, nu-l lauda niciodata. Nu stiu ce a ajuns copilul incurajat si laudat de parinte, dar banuiesc despre cel descurajat ca a fost, sau mai este, un nefericit. Desigur ca apar unele  intrebari de aplicare practica. Numai copiii trebuie imbarbatati? Daca adultilor li se spune mereu „bravo!”,  oare nu li se urca succesul la cap? William James raspunde la multe alte intrebari; se vorbeste ca Mussolini, si alti politicieni, s-au inspirat din ideile psihologului american…

Posted in Ganduri, glume reincalzite | Etichetat: , , , , , , , , | 4 Comments »