Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Posts Tagged ‘Marea Unire’

In context…

Posted by daurel pe 30 noiembrie 2010

…faptele, sentimentele, atitudinile, vorbele, culorile,…, au alte intelesuri.

Cica, unul notoriu, ar fi spus:

Ca sã fii mãret, mai intâi trebuie sa fi fost înteles gresit; desigur, ca (mai) toate cugetãrile memorabile, este o parafrazare din Cartea cea mai slefuita si concisa; aici, probabil, Marcu 6.4 :  „Un prooroc nu este dispreţuit decât în patria Lui, între rudele Lui şi în casa Lui”.

Am citit sau  am auzit citatul despre mãretie mai demult; n-am prea inteles, insã ceva-mi spunea cã nu-i complet, nu-i tocmai adevãrat; trebuie sã fie un context…; altfel fiecare blogger fãrã trafic/comentarii ar fi mãret…

La fel este si cu ziua nationala; se  sugereaza cã la acea datã,  românii au realizat ceva original…

In 1918, in realitate, ca sa nu zic in adevãr,  era un context, o conjunctura, de care au beneficiat majoritatea popoarelor din Europa: sârbii, cehii, slovacii, popoarele baltice, polonezii…Se pare cã si evreilor le-a priit momentul pentru a accesa Palestina…

Asadar,  in 1918  românii erau sincronizati cu Europa mai mult decât li se promisese la plebiscitul din 1866. Eram in rândul lumii; lumea conta pe români. Nici n-a contat cã armata a dat chix; a contat determinarea politica si populara de-a fi loiali unor angajamente internationale; chiar daca unii aliati ne-au lãsat cu ochii in soare(le Mãrãsestilor…) A contat ceea ce devenise Romania fata de 1859, 1866, 1877, 1881…

Regatul construit de Carol I era atractiv, altfel nu s-ar fi (a)lipit de el cele doua provincii.

Din pãcate, si acum, in 2010, persista spiritul falsei diplomatii ceausiste;  nu se subliniaza suficient , când ar fi atâta nevoie, cã prima provincie care a aderat la  Vechiul Regat a fost Basarabia, la 27 martie 1918…(Imi place cum isi spuneau: Vechiul Regat…)

Despre patriotism: vã recomand, pe situl Pro Atitudine,1 decembrie și mitul unității, la care completez cu ce retin de la dl Plesu: patriot este acela care, prin atitudinea sa, determina pe strãini sã-i respecte poporul; (sau tara?)

Despre conjunctura Unirii sunt de acord cu GEOCER, la care am comentat si am cãzut la pace: fãrã sprijinul Frantei si SUA nu s-ar fi materializat evenimentul…(Desteapta-te Romane!)

Ar mai fi ideea ca vreo 7 % dintre cetãteni nu se bucurã in aceasta zi; alte procente, greu de sondat, nu se bucura deoarece este frig…; poate are dreptate C.T Popescu, când propune prima duminica din iulie; eu, dupa cum stiti, sunt pentru 10 Mai .

Recent am aflat o updatare a cugetãrii:

Ca sã fii si mai mãret, trebuie sã-i ierti pe cei care te-au înteles gresit…

Acum, imi este mult mai clar; m-am linistit, nu-i nici o noutate; mãretia se bazeaza pe incredere, deci pe caracter ; iertarea este necesara cel putin din doua motive:

– n-are rost sa te superi pe cei cu disponibilitati intelectuale reduse; sunt nevinovati…

– nu trebuie intãrâtati criticii, nici  concurentii la mãretie; numai in rândul acestor persoane, personalitati, se poate gãsi recunoasterea, fie ea si postmortem…

– ura si rãzbunarea sunt obositoare; drumul spre glorie este oricum greu, nu meritã parcurs cu incrâncenare.

PS. Am scris comentariul la updatarea cugetarii având in minte  pe Iuliu Maniu, Ion Ratiu si Corneliu Coposu…



Posted in civilizatie, confidente | Etichetat: , , , , , , , , , | 9 Comments »

Semnele tranzitiei

Posted by daurel pe 2 august 2009

Am fortat putin titlul. Este vorba de impresia ce vrem s-o inoculam celor de dupa noi. Insemnele din cimitire…Dupa Marea Unire, trebuia trasata granita cu Ungaria. Cu orasele era clar: Oradea Mare,  Arad, Timisoara. Carei…Dar satele?  Nicolae Iorga, profesorul actualului Rege Mihai, a propus,  iar comisia internationala a acceptat: satele, care au in cimitire in majoritate cruci care indica traditie valaha, vor face parte din Romania. Ma duce gandul la basarabeni…Preotii au in aceste situatii un rol hotarator. Cam in aceasi idee , am retinut din „Ziarul Lumina”, ca n-ar fi indicat sa se scrie pe crucile din cimitir INRI, ci: IS, HR, NI, KA. Aranjarea ar fi cum se poate vedea pe blogul d-lui Ioan Andoni (http://ioanandoni.wordpress.com/), pe pagina principala; dar fara grafie slavona! Poate reusiti sa cititi si pe poza cu monumentul funerar ce insoteste postarea lui Zamfir Turdeanu’ (http://zamfirpop.wordpress.com/ne-a murit un prieten/) . P.S. Desi am citat de vreo trei ori Ziarul Lumina, nimeni nu a intrat pe blog prin acest termen; cu Asul Verde intra 2-3 cititori/zi ! Chestiune de prioritati…

Posted in Blogareala, istoria Romaniei, religie | Etichetat: , , , , , , , , , , , , , , , | 5 Comments »

Stim istorii diferite

Posted by daurel pe 9 aprilie 2009

.

Voiam sa intitulez: citim istorii diferite.
Adevarul este (vorba vine!) cã nu prea acceptãm istoriile alternative. Am avut sansa ca in paralel cu invãtarea variantei comuniste a istoriei sã ascult multe povestiri istorice ale tãranilor din satul natal din nord-vestul transilvan.
Era o vreme, dupa colectivizare, când taranii aveau timp infinit pentru povesti. Se povestea organizat, pe indelete, in timpul programului de munca la camp sau in fermele cu animale neglijate. Singurul deranj era controlul conducatorilor. Tot tarani si ei.
Era prin anii ’70 ai secolului trecut. Primeam informatii (!)  din cel putin patru surse: participanti la primul razboi mondial si la Marea Unire, fosti soldati si functionari in Basarabia pana in 1940 ( cand Basarabia a cazut din nou sub rusi), participanti la ultimul razboi, dar o parte, cei mai multi, in armata hortista, o alta parte, mai scoliti, care se refugiasera in 1940 din Ardealul de Nord si participasera alaturi de Antonescu pe frontul antisovietic, recucerind in 1941 Basarabia, ajungand la Odesa:  dupa 1944  soldatii care cucerisara Odesa au ajuns, alaturi de sovietici, pâna in Cehia.
Povestitorii nu se contraziceau intre ei: cred ca erau constienti ca ne-ar deruta pe noi, copiii si adolescentii prezenti.
Nu aveau curajul sa vorbeasca despre rege si partidele istorice interzise. Imnul regal se cânta la colindul adultilor la Craciun, in orele târzii ale noptii de Ajun, cand se termina postul si se trecea serios la bautura.
Dupa 20 de ani de la reasezarea din 1989, inca nu am cazut pe o forma acceptabila a istoriei, nici in familie, nici la nivel de popor. Cum sa voteze toti basarabenii cu unionistii?… Romanii din Basarabia sunt deja in minoritate, istoria era si este in continuare falsificata; singura lozinca valabila in revolta de la Chisinau poate fi „Jos comunismul!”, dar multor alegatori de acolo, le convine traiul mizer de iobagi ai statului si mici ciupeli neimpozabile. In timp ce scriu aud ca Radu de Romania vrea sa fie presedinte! Istoria se misca mai repede decat am dori noi!  Acum, se potriveste povestea cu justificarea tãranilor privind optiunea de vot: „pânã conduce Iliescu, il votãm pe el si pe ai lui , când vor conduce  altii  vom vota pe altii”.

Posted in confidente, istoria Romaniei | Etichetat: , , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »