Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Posts Tagged ‘fiul risipitor’

Fratele fiului risipitor

Posted by daurel pe 12 Februarie 2017

Căutând comentarii si predici pentru evanghelia zilei de azi, am găsit poezia de mai jos.
Nu s-a bucurat niciodată
Cu adevărat in casa Tatălui său,
Dusese o viaţă aşezată:
Nici mult spre bine, nici destul spre rău.

Auzind cântări din depărtare
Duhu-ntărâtatu-s-a în el…
Fratele-i cinstit cu o serbare,
El nu primise nici măcar un miel.

Nu desluşea in oarba sa mânie
Că searbăda trăire l-a-ngropat
Şi a uitat cereasca bucurie
De-a fi fost mort şi de-a fi înviat...
Sursa:aici
Tot intr-un februarie am postat, tot pe această temă, o alta poezie interesantă: https://daurel.wordpress.com/2011/02/20/fii-si-parinti/
*

Posted in Blogareala, Ganduri | Etichetat: , | Leave a Comment »

O poezie creştină

Posted by daurel pe 28 Februarie 2016

Printre cele peste 1400 de articole publicate pe acest blog, am gãsit si o poezie crestinã (20. febr.2011):

Fiul nerisipitor

— Cu cel ce nu-i decât un ciob,
cu un hoinar te bucuri, tată.
Eu ţi-am dus greul ca un rob 
şi n-ai fost vesel niciodată.

— Da, fiul meu, tu ai robit,
dar eu te-aştept de-o veşnicie
ca să-mi slujeşti ca fiu iubit,
din dragoste, nu pe simbrie…

— Cu-acest fugar, cu-acest proclet
petreci sub viţă şi sub cetini.
Şi mie nu mi-ai dat un ied
ca să mă bucur cu prieteni.

— O, nu un ied, ci zeci de zeci
ţi i-aş fi dat, căci se cuvine.
dar tu voiai ca să petreci,
vai, cu prietenii, nu cu mine…

— I-ai dat inel împărătesc
şi mantie de in cu ciucuri.
Iar eu de ani şi ani trudesc,
şi tu de mine nu te bucuri.

— Tu eşti al meu. Dar eşti pustiu.
El s-a întors din foc şi gheaţă!
El a fost mort şi azi e viu,
iar tu trăieşti şi nu ai viaţă.

Costache Ioanid

Varianta audio: aici (Costel Hofer) 

P.S. Biografia poetului Costache Ioanid o gãsiti aici: https://ro.wikipedia.org/wiki/Costache_Ioanid

Posted in civilizatie | Etichetat: , , | 2 Comments »

Fii şi părinţi

Posted by daurel pe 20 Februarie 2011

Fiul nerisipitor

— Cu cel ce nu-i decât un ciob,
cu un hoinar te bucuri, tată.
Eu ţi-am dus greul ca un rob
şi n-ai fost vesel niciodată.

— Da, fiul meu, tu ai robit,
dar eu te-aştept de-o veşnicie
ca să-mi slujeşti ca fiu iubit,
din dragoste, nu pe simbrie…

— Cu-acest fugar, cu-acest proclet
petreci sub viţă şi sub cetini.
Şi mie nu mi-ai dat un ied
ca să mă bucur cu prieteni.

— O, nu un ied, ci zeci de zeci
ţi i-aş fi dat, căci se cuvine.
dar tu voiai ca să petreci,
vai, cu prietenii, nu cu mine…

— I-ai dat inel împărătesc
şi mantie de in cu ciucuri.
Iar eu de ani şi ani trudesc,
şi tu de mine nu te bucuri.

— Tu eşti al meu. Dar eşti pustiu.
El s-a întors din foc şi gheaţă!
El a fost mort şi azi e viu,
iar tu trăieşti şi nu ai viaţă.

Costache Ioanid

Am gasit si audio:

Posted in confidente | Etichetat: , , | 1 Comment »

Consecvent

Posted by daurel pe 30 August 2009

Am recitit, la fel de contrariat, poezia „Fiul risipitor” de R. Kipling, (1856-1936) pe blogul d-lui Usca, ( http://ivanuska.wordpress.com/2009/08/29/ultimul-mitropolit-31/). Iata teribilele versuri: „Intorsu-m- am, iata, iar acasa, /…/ Ii las sa ma stranga la san./ Din vitelul cel gras in blid mi-au pus/ Dar roscovele-mi par mai presus./ Si ei blanzi ca porcii mei blanzi parca nus,/ Asa ca plec iar la stapan.”

Posted in metaliteratura | Etichetat: , , , , , , , | 15 Comments »