Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Posts Tagged ‘Biblia’

Cuvinte ca „Leichtsinn” sau „Stumpfsinn” …

Posted by daurel pe 20 martie 2014

… nu mã determină sã-mi intrerup lectura pentru a cãuta prin dicționare;  contextul  si amintiri din cei  10 ani de „limba strãină” obligatorie sau la alegere (parca trei ani…) imi conturează o imagine  despre ce-i vorba.
Desigur, nici cuvantul  Weltsinn nu-mi crează  obstacole deosebite (era sa zic  insurmontabile…)
Oricum, deduc ce vreau eu, cum/cât mă duce capul…
Din păcate, până la pagina 105 a cărtii Parabolele lui Iisus am găsit doar  trei cuvinte preluate din germană; si acelea intr-o nota de subsol… {Stumpfsinn (stupiditate, stupoare), Leichtsinn (uşurătate), Weltsinn(mundanitate= exces de lumesc)}
Majoritatea neologismelor sunt franţuzisme: „ascuns inavuabil„, „obnubilare tenace”, „inconturnabila iesire”…
Pe unele le-am dibuit:   „infatigabilul W. Herzog” imi apare ca un individ de neoprit:  un fel de Grigore Cartianu
*
Citesc pe apucate, precum navetistii. De altfel, chiar fac zilnic, inclusiv in weekend, 10 +10 km de naveta, folosind  transportul public, intre Bucuresti si un sat ilfovean unde am in grija o gospodarie dotata cu câine, pisica, stupi, vița de vie, fântână, hidrofor…
Drept urmare, in cele minim doua ore cât sunt  pe drumuri, am timp să intorc cele citite pe toate fețele.
Azi mi-am amintit cã in liceu am determinat-o pe profesoara de româna sã care de câteva ori de acasa, de la 30 de km de scoală, un dictionar enciclopedic; biblioteca liceului nu avea asa ceva… Atunci am aflat, printre altele, sensul cuvintelor exegeză si hermeneutică.
*
Dupa cum am promis, relatez mai jos o alta idee lansata de dl Plesu in cartea mentionata:

Pruncii” sunt un „model” de receptivitate nu prin desăvârşirea lor, ci tocmai prin puţinătatea, prin slabiciunea lor…”

sau
„In parabola de care ne ocupam, personajele „negative” sunt niste copii…Nu toate ale copilariei sunt prizabile si recomandabile. Pãrerea curentă potrivit căreia copiii sunt modele …se bizuie pe trei episoade existente in Noul Testament, dar interpretate, mai intotdeauna, frugal,[…]

&

PS.

1.Mai jos, am copiat din Biblie cateva versete cu copii; ( Luca 7, 31…)
Recunosc: nu mi-au atras atentia pâna acum…Probabil , nici nu le-am citit…

31. Cu cine voi asemăna pe oamenii acestui neam? Şi cu cine sunt ei asemenea?
32. Sunt asemenea copiilor care şed în piaţă şi strigă unii către alţii, zicând: V-am cântat din fluier şi n-aţi jucat; v-am cântat de jale şi n-aţi plâns.
33. Căci a venit Ioan Botezătorul, nemâncând pâine şi negustând vin, şi ziceţi: Are demon!
34. A venit şi Fiul Omului, mâncând şi bând, şi ziceţi: Iată un om mâncăcios şi băutor de vin, prieten al vameşilor şi al păcătoşilor
[…]
2. Inafară de germană, in scoala am invatat si limba rusă – 8 ani, latina-1 an.
3. As putea fi invinuit că imi pierd vremea cu cititul, acum in prag de război rece…
Răspunsul meu este: si in celalalt război rece m-am relaxat citind…
**

Posted in Blogareala | Etichetat: , , , | 1 Comment »

De ziua mea, printre…

Posted by daurel pe 9 martie 2014

…altele, am primit si cartea  Parabolele lui Iisus  publicata de  Andrei Plesu in 2012. Recunosc, n-as fi cumparat-o; desi, eram interesat s-o  rãsfoiesc cândva.
Dupa cum am bãnuit,  este un (fel de) tratat scris in spirit ecumenic. Pe mine nu mã deranjeaza ecumenismul...
In schimb mã deranjeaza faptul cã mi-am pierdut cândva timpul citind cartea „Alchimistul” de Paulo Coelho. In cartea d-lui Plesu am gãsit o  povestea cu rabini. O redau mai jos. Tot de la d-l  Plesu am aflat cã intâmplarea cu rabinul Eisik este clasica, a publicat-o si Mircea Eliade…
Eram mai câstigat, in multe directii, daca citeam ceva mai mult din ce a scris Eliade…

După mulţi ani de sărăcie grea, care însă nu i-au zdruncinat încrederea în Dumnezeu, rabinului Eisik din Cracovia i s-a poruncit în vis să meargă să caute o comoara la Praga, sub podul care duce la palatul regal.
După ce visul s-a repetat de trei ori, rabinul Eisik s-a
hotărât şi a plecat la Praga. Numai că podul era păzit zi şi noapte de gardieni, astfel încât rabinul nu îndrăznea sa se apuce de săpat. Venea însă în fiecare dimineaţă lângă pod şi îi dădea târcoale până seara. În cele din urmă, şeful pazei, intrigat de ceea ce vedea, l-a întrebat, politicos, ce caută acolo: caută ceva anume sau aşteaptă pe cineva? Atunci rabinul Eisik i-a povestit visul datorită căruia venise de atât de departe la Praga.
Paznicul a izbucnit în râs:
„Bietul de tine, cu pingelele tale tocite! Ai pornit la asemenea drumeţie de dragul unui vis!
Deh, aşa e când te încrezi în vise! Şi eu ar fi trebuit sa-mi iau picioarele la spinare, când mi s-a poruncit odată, în vis, să merg la Cracovia şi, în odaia unui jidov pe care, chipurile, îl chema Eisik, fiul lui Jekel, să sap undeva după sobă ca să găsesc o comoară. Eisik, fiul lui Jekel! Parcă mă văd la locul cu pricina unde probabil jumătate din locuitorii evrei se numesc Eisik şi cealaltă jumătate Jekel scotocind prin toate casele!”
Şi paznicul a izbucnit din nou în râs.
Rabinul Eisik s-a înclinat, s-a întors acasă, a dezgropat comoara şi, cu o parte din ea, a construit o casă de rugăciune care se numeşte Şcoala „Reb Eisik Reb Jekel”.
*
*
PS. Cred cã voi citi cartea cu atentie.   Daca mai gãsesc ceva pe intelesul meu, voi posta pe blog.
In caz cã nu revin, mi se pare important sa consemnez  urmãtoarele: citatele din Biblie sunt, in general, din traducerea fostului mitropolit Bartolomeu Anania; am gãsit si o varinta din  traducerea efectuata de Dumitru Cornilescu.
Nu prea sunt trimiteri bibliografice  spre teologi ortodocsi...

Posted in confidente | Etichetat: , , | 3 Comments »

Regula de aur a blogãrelii este…

Posted by daurel pe 4 octombrie 2011

…incredibil de simpla: „tot ce doriti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel”

Mai nou se cheama empatie, dar nimic nu-i nou in psihologie…

Desigur, nu-i usor de respectat; vorba cuiva: „cu  Biblia este dupa cum urmeaza: cel mai greu imi este sã urmez ceea ce am inteles si aprob…”

PS. Am scris cele de mai sus pentru tot mai multii cititori tineri pe care ma bazez, desi, deocamdata, nu reusesc sa empatizez cu ei; stiti cum e: unora le place popa, altora preoteasa…

Recomand: marycix.net/2011/10/03/perla/

Posted in Blogareala | Etichetat: , , , , | 6 Comments »

In context…

Posted by daurel pe 30 noiembrie 2010

…faptele, sentimentele, atitudinile, vorbele, culorile,…, au alte intelesuri.

Cica, unul notoriu, ar fi spus:

Ca sã fii mãret, mai intâi trebuie sa fi fost înteles gresit; desigur, ca (mai) toate cugetãrile memorabile, este o parafrazare din Cartea cea mai slefuita si concisa; aici, probabil, Marcu 6.4 :  „Un prooroc nu este dispreţuit decât în patria Lui, între rudele Lui şi în casa Lui”.

Am citit sau  am auzit citatul despre mãretie mai demult; n-am prea inteles, insã ceva-mi spunea cã nu-i complet, nu-i tocmai adevãrat; trebuie sã fie un context…; altfel fiecare blogger fãrã trafic/comentarii ar fi mãret…

La fel este si cu ziua nationala; se  sugereaza cã la acea datã,  românii au realizat ceva original…

In 1918, in realitate, ca sa nu zic in adevãr,  era un context, o conjunctura, de care au beneficiat majoritatea popoarelor din Europa: sârbii, cehii, slovacii, popoarele baltice, polonezii…Se pare cã si evreilor le-a priit momentul pentru a accesa Palestina…

Asadar,  in 1918  românii erau sincronizati cu Europa mai mult decât li se promisese la plebiscitul din 1866. Eram in rândul lumii; lumea conta pe români. Nici n-a contat cã armata a dat chix; a contat determinarea politica si populara de-a fi loiali unor angajamente internationale; chiar daca unii aliati ne-au lãsat cu ochii in soare(le Mãrãsestilor…) A contat ceea ce devenise Romania fata de 1859, 1866, 1877, 1881…

Regatul construit de Carol I era atractiv, altfel nu s-ar fi (a)lipit de el cele doua provincii.

Din pãcate, si acum, in 2010, persista spiritul falsei diplomatii ceausiste;  nu se subliniaza suficient , când ar fi atâta nevoie, cã prima provincie care a aderat la  Vechiul Regat a fost Basarabia, la 27 martie 1918…(Imi place cum isi spuneau: Vechiul Regat…)

Despre patriotism: vã recomand, pe situl Pro Atitudine,1 decembrie și mitul unității, la care completez cu ce retin de la dl Plesu: patriot este acela care, prin atitudinea sa, determina pe strãini sã-i respecte poporul; (sau tara?)

Despre conjunctura Unirii sunt de acord cu GEOCER, la care am comentat si am cãzut la pace: fãrã sprijinul Frantei si SUA nu s-ar fi materializat evenimentul…(Desteapta-te Romane!)

Ar mai fi ideea ca vreo 7 % dintre cetãteni nu se bucurã in aceasta zi; alte procente, greu de sondat, nu se bucura deoarece este frig…; poate are dreptate C.T Popescu, când propune prima duminica din iulie; eu, dupa cum stiti, sunt pentru 10 Mai .

Recent am aflat o updatare a cugetãrii:

Ca sã fii si mai mãret, trebuie sã-i ierti pe cei care te-au înteles gresit…

Acum, imi este mult mai clar; m-am linistit, nu-i nici o noutate; mãretia se bazeaza pe incredere, deci pe caracter ; iertarea este necesara cel putin din doua motive:

– n-are rost sa te superi pe cei cu disponibilitati intelectuale reduse; sunt nevinovati…

– nu trebuie intãrâtati criticii, nici  concurentii la mãretie; numai in rândul acestor persoane, personalitati, se poate gãsi recunoasterea, fie ea si postmortem…

– ura si rãzbunarea sunt obositoare; drumul spre glorie este oricum greu, nu meritã parcurs cu incrâncenare.

PS. Am scris comentariul la updatarea cugetarii având in minte  pe Iuliu Maniu, Ion Ratiu si Corneliu Coposu…



Posted in civilizatie, confidente | Etichetat: , , , , , , , , , | 9 Comments »

Organ controversat

Posted by daurel pe 2 septembrie 2009

Nu este nimic vulgaro- smecheresc! Vom avea implantat un organ care va asigura o  functie de emisie la mare distanta si o functie de memorie…Da, este vorba de biocip.  Ieri am pierdut vremea pe la politie, unde am citit  in revista „Politia capitalei” (fondata in 1926, 2 lei),  ca cipul, cat un bob de orez, introdus sub piele, functioneaza pe baza fluctuatiei temperaturii corpului uman. S-au cheltuit 1.5 milioane de dolari pentru a cerceta care sunt partile corpului cu fluctuatii maxime de temperatura. Rezultatul se cunoaste: mana dreapta  si fruntea sunt singurele parti potrivite; exact cum scrie in Apocalipsa, cap 13, versetele16 si 17 ! Oamenii de stiinta n-au, deocamdata, o explicatie…Datele tehnice, inexplicatia stintifica si trimiterea biblica sunt din revista. Revista nu mentioneaza, dar  oamenii religiosi au gasit o explicatie: 666 !

Posted in civilizatie | Etichetat: , , , , , , | 17 Comments »