Când voiam sã mã laud …
Posted by daurel pe 4 septembrie 2013
…cã am in grijã si rãspundere un numãr de animale in doua gospodãrii aflate la 15 km una de alta, constat cã s-au lãţit (unii) politicieni cu dobitoacele lor cam pe toate posturile, paginile, canalele si ecranele !
Recomand blogurile: 2009/08/18/când-au-impuscat-caii, 2013/08/ei-vara-nu-dorm, 2013/09/04/asa-grait-a-penelopa-vol-xi, 2013/08/jurnal-de-femeie-pagina-noua, 2013/09/exemple-de-degradare-umana, flaviusobeada./2013/09/03/clxxviii
Diana said
Am mers din blog in blog si mi-a placut calatoria. Am dat de Penelopa. 🙂 Banuiam ca Ulise II nu mai este – am tot evitat sa accesez, sa aflu adevarul, ca si cum as fi scapat de inevitabil amanand. Mi-am amintit de catelusii pe care prin moarte i-am pierdut si m-am inseninat vazand-o pe tanara Penelopa! 🙂
Si gandul de-o zi al lui Flavius mi-a amintit de brasoveanul Adrian Prișcu, care a murit (in august 2010) din dragoste de caine: a incercat (si a reusit) sa scape un caine din labele unei fiinte bipede – fiinta aceea l-a lovit pe om si l-a ucis.
A fost o incursiune placuta si instructiva. 🙂 Multumesc.
Zina said
Sund mandra ca m-ai inclus in acest traseu. Multumesc, Daurel !
daurel said
@Diana,
Am trecut cam pe la toti bloggerii care stiam ca au/iau atitudine civica; m-am bucurat ca nu s-au isterizat.
@Zina,
Sunt o parte dintre blogurile de cursa lunga.