In genealogia familiei mele,…

… in urmã cu peste 100 de ani, apare numele de Bărbuş. Era numele de fata a bunicii mele dinspre tata. Deoarece s-a stins de tânãra, nici tata nu avea o imagine clara despre ea.  Tata povestea despre familia Bărbuş cã era activa in bãtãliile de afirmare românismului in zona Sãtmarului.

Din diverse prejudecati,  nu-mi desenez arborele genealogic; totusi, fiind spre pensie, am fost solicitat de câteva ori sa dau informatii „din vechime”; un consãtean mai tânãr este interesat de anumite increngãturi familiale; mã refer la  renumitul antrenor de handbal Ioan Băban.

Ieri am cãutat pe internet despre numele Barbus; asa, fãrã diacritice, este un vechi nume european; si o specie ce se invata la biologie.

M-am bucurat când am gãsit numele Bărbuş asociat cu rezistenta anti-comunista. Nu stiu daca renumitul militant  imi este ruda; m-a provocat  faptul cã este originar din comuna unde am urmat liceul; o localitate  vecina cu  satul meu natal.

Biografia de mai jos este scrisa de catre una dintre fiicele personalitatii mentionate.

Repere cronologice

• 20 ianuarie 1918 – Se naste Ioan Bărbuş în comuna Seini (Maramures) într-o familie de tarani greco-catolici. Bunicul a fost timp de multi ani primarul comunei. Familia a fost implicata în pregatirea Unirii din 1918.
• 1923 – începe scoala primara în comuna natala.
• 1927 – se înscrie la liceul Emanoil Gojdu din Oradea. In clasa a saptea de liceu (a unsprezecea de acum) este laureat al concursului Tinerimea Romana – sectia de istorie.
• 1938 – se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti.
• 1941 – ca responsabil al unui camin de studenti, ascunde un comunist si este trimis pe frontul de Est.
• 24 august 1944 – este ranit grav în luptele de la Baneasa, dupa care nu mai este trimis pe front si se implica în activitatea politica a Partidului National Taranesc (PNT)
• 8 noiembrie 1945 – este printre principalii organizatori ai manifestatiei antirusesti, de sustinere a Regelui Mihai. Siguranța (infiltrată deja de comuniști) începe sa îl urmareasca. Lucreaza ca ziarist la Timpul.
• 1946 – la o reuniune a Asociatiei Studentilor Romani Uniti face cunostinta cu Elsa Anca, fiica avocatului taranist Victor Anca.
  

  ---

• Februarie 1947 – în urma delatiunii unui legionar, este arestat de Securitate.
• 1949 – in timpul unei “eliberari’ de doua saptamani, se logodeste cu Elsa Anca. Este retinut din nou. Are loc procesul Tineretului Universitar National Taranist, al carui conducator de lot este. Trece prin inchisorile de la Ministerul de Interne, Jilava, Vacaresti, Aiud, Malmaison, Oradea.
• 1956 – este transferat la închisoarea Râmnicu Sarat.
• 1963 – dupa închiderea închisorii Râmnicu Sarat, este transferat la spitalul închisorii Jilava. Se încearca o “reeducare blanda” si este plimbat prin Bucuresti pentru a vedea realizarile proletariatului. Intrebat ce va face pentru regimul care a realizat atâtea, raspunde ca va face pentru regim ce a facut regimul pentru el.
• 11 februarie 1964 (sarbatoarea Maicii Domnului de la Lourdes) – este eliberat dupa expirarea întregii condamnari. Nu a beneficiat de amnistia detinutilor politici din 1964.
• 19 iulie 1964 – se casatoreste cu Anca Elsa dupa întoarcerea din domiciliul obligatoriu a tatalui acestei, Victor Anca. Avocatul Anca inspasise între timp zece ani de inchisoare si cinci de domiciliu fortat la Valea Calmatuiului, judetul Braila. Intreaga familie este în atentia serviciilor de politie politica pâna în 1989. Ioan Barbus este chemat periodic la Securitate, convorbirile telefonice si corespondenta sunt controlate. In toate documentele Securitatii este mentionat ca element reactionar, ostil societatii socialiste.
• 1965 – se naste prima fiica, Anca Maria.
• 1966 – se naste a doua fiica, Mihaela Florina.
• octombrie 1970, în locuinţa lui Victor Anca, are loc prima întâlnire dupa 1947 a liderilor taranisti care supravietuisera puscariilor, la care au participat Corrneliu Coposu, Ioan Hudiţă, Ioan Bărbuş, Ion Puiu, Ion Diaconescu, Alexandru Bratu, Niculae Ionescu Galbeni, Gheorghe Mocanu, Maria Achim, Ion Ovidiu Borcea, Victor Coconeţi.
• 1987 – impreuna cu Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, reuseste sa afilieze PNT la Internationala Crestin-Democrata.
  

  ---

• Decembrie 1989 – reia activitatea în cadrul PNT având functia de vicepresedinte si sef al Comisie de disciplina.
• Mai 1995 – ca reactie împotriva suspendarii abuzive a conducerii TUNTCD, demisioneaza din toate functiile detinute în PNTCD
• Noiembrie 1995 – devine senator PNTCD pe locul ramas vacant în urma decesului lui Corneliu Coposu
• 7 mai 2001 – moare la Bucuresti in urma unui neoplasm digestiv
  

  ---

 PS. Cãutând mai multe date despre Ioan Bărbuş m-a deranjat cã este  des mentionat de cãtre Vladimir Tismaneanu; este o asociere barbara…; apoi am avut o alta intristare când am vãzut o ruda certa de-a mea din ramura Bărbuş insotind-o  pe Andreea Paul Vass in campania electorala prin Tara Oasului…