Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Pe cand eram mai verde la minte…

Posted by daurel pe 25 August 2011

…eram inflexibil in concepte.  Consideram, ca orice taran, cã ne rupem suficient oasele cu munca, asadar nu trebuie sa facem sport; nici banalul sah...

Desigur, din frageda pruncie simteam nevoia sa justific orice actiune, dar mai ales inactiunile…; una cu alta, eram un copil ca majoritatea copiilor de ieri, de azi, dintotdeauna…

Revin la conceptiile despre lume si umanitate ce mi se fixau treptat in memorie: nu erau nici cele vehiculate in familie, nici cele venite dinspre dascali. Simteam ca exista o alta autoritate, cineva deasupra acestui nivel direct, insa, neavand bunici nu mi-am putut-o reprezenta decat târziu, in liceu, când un profesor din Banat, care avea acelasi nume de familie, m-a chestionat de unde sunt, de unde-mi sunt parintii. Aparuse in Magazin istoric un articol despre un Dunca erou cu statuie in SUA din vremea lui Lincoln.
A fost un moment important pentru orientarea lecturilor mele; am inceput sa citesc destul de sistematic revistele  Lumea si Magazin istoric
Despre eroul din SUA n-am lamurit mare lucru nici pana azi, insa am inteles ca nici profesorii nu stiu totul; mai grav: incercand sa discut cu ei despre cele citite in reviste, evitau discutiile; i-am considerat rãi, egoisti, dezinteresati…Desigur, greseam, pãcãtuiam; acele reviste si alte asemenea aveau si rol propagandistic; profesorii nu puteau risca sa discute despre aceste aspecte…Chiar si matematica era politizata; trebuiau rezolvate probleme de genul: ” câte piese a fãcut in plus muncitorul fruntas, stiind cã...?”

Ca fapt divers, amintesc faptul cã pãrintii se amuzau cu zicala:

„Au iesit la rezultate

doi sãpãtori si jumãtate…”

Daca profesorii ar fi spus cã revistele induc ideologii puteau sã fie scosi din invatamant. eram in primii ani ceausesti: se depasise perioada cu inchisorile…

Din pãcate, a fost o perioada cand i-am crezut pe asa-zisii maestrii care scriau in reviste ceva de genul:  in anul 2000 nici un om nu va mai trebui sa dea cu sapa, munca va fi o bucurie, vom avea mult timp liber…

Perioada acestei naivitati a durat vreo zece ani: pâna am ajuns in fabrica…; cam tot de atâtia ani ma lupt, la propriu, cu buruienile din gradina de zarzavat…

Partial imi deschisesera orizontul spre alte realitati câtiva colegi unguri, inclusiv spre adevarul metafizicii…Eram la Cluj. Acei colegi se bazau pe morala crestina, insa eu mai trebuia sã fac un ocol pentru a-i intelege…Regret cã nu am invãtat, nici atunci, ungureste.

Am descoperit o ierarhie a autoritatii stiintifice (nu-i cuvantul cel mai potrivit…); din fericire nu m-am dus spre filozofi, ci spre istorici si inovatii in tehnica si economie;  din pacate, nu aveam acces la original, iar interpretii nu erau de buna credinta…Sau sunt si ei niste victime?

Dau un singur exemplu.

Intr-o revista,  M. Malița, probabil la origine era Melița, sustinea, prin anii ’70, ca civilizatie inseamna sa poti renunta fãra nostalgii la natura; omul viitorului va cãlãtori in spatiu, se va hrani cu pastile, va respira aer sintetic…

Nu vreau sa reamintesc cât au manipulat, in acei ani, Pãunescu, Paler, Mironov…

Ce tânãr n-ar vrea sã fie omul viitorului?

Sper cã am acoperit promisiunea facuta Mirelei; alte amintiri inspirate de verde au postat: lunapatrata, parfum uitat de verde crud, Carmen si inca odata Mirela, profesoara noastra de arte:

aqua-allegoria-herbe-fresca-guerlain

Au mai fost inspirati de tema lansata de Mirela:Lolita, Cati Lupascu, Dictatura Justitiei, Gabi pe blogul de arta

17 Răspunsuri to “Pe cand eram mai verde la minte…”

  1. […] Au mai scris: Gina ttp://incertitudini2008.blogspot.com/2011/08/parfum-uitat-de-verde-crud.html Daurel https://daurel.wordpress.com/2011/08/25/pe-cand-eram-mai-verde-la-minte/ […]

  2. Mirela said

    Revin imediat ce termin de lucru! Atunci voi comenta pe îndelete.
    Iată parfumul meu de verde crud:
    http://incertitudini2008.blogspot.com/2011/08/parfum-uitat-de-verde-crud.html
    O zi bună!

  3. emahategan said

    Ehe…cate am pierdut noi,ca nu am avut internet in tinerete!Cu un clik am aflat ca Nicolae Dunca s-a inrolat voluntar in Razboiul de Secesiune,a ajuns aghiotantul generalului Fremont.A murit la 25 de ani,in batalia de laChoss Keyes,in 8.06.1892…..uitam:.nascut intr-un oras transilvan!

  4. emahategan said

    Rectific:anul 1862!!

  5. […] Incertitudini,   Daurel,   Vis si realitate,  Stropi de suflet,   Teo Negura,   Theodora0303,  Vizualw,  Marin,   Alecu Racoviceanu,   Haicasepoate,  Papornita cu vorbe,  Ioan Usca,  Alice Georgiana, Like this:LikeBe the first to like this post. […]

  6. Shayna said

    Noi in schimb ne-am nascut cu calculatorul in fata si cu mana pe tastatura, asta referitor la un comentariu de mai sus, dar nu stiu daca e bine asa…
    Interesant cum aceeasi tema, aceasta a parfumuiui uitat de verde crud este tratata atat de diferit…
    E prima data cand particip si eu la povestea parfumata a Mirelei si ..cam asta a iesit
    http://lunapatrata.wordpress.com/2011/08/25/parfum-uitat-de-verde-crud/

  7. Shayna said

    * parfumului

  8. CARMEN said

    „Ce tânãr n-ar vrea sã fie omul viitorului?” frumoasa exprsie ai nascocit! interesanta povestea ta de verde crud!
    Sa ai o seara parfumata!🙂

  9. Ce diversitate de idei verzi!!!

    A apărut o eroare..; poate, pentru că vorbim despre un parfum uitat.

  10. […] https://daurel.wordpress.com/2011/08/25/pe-cand-eram-mai-verde-la-minte/ […]

  11. […] https://daurel.wordpress.com/2011/08/25/pe-cand-eram-mai-verde-la-minte/ […]

  12. […] https://daurel.wordpress.com/2011/08/25/pe-cand-eram-mai-verde-la-minte/ […]

  13. Lolita said

    Interesanta savoarea parfumului tau! Povesti din care avem de invatat si vedem atatea fatete ale istoriei… Am incercat si eu pentru prima data, nu stiu insa in ce masura am reusit…http://lolitamyinnerthoughts.blogspot.com/2011/08/poveste-cu-parfum-de-verde-crud.html
    Toate cele bune!

  14. Mirela said

    Daurel, mereu m-ai uimit cu originalitatea articolelor de aici. Nu mi-as fi imaginat un astfel de „verde crud” si totusi este! Eram verzi, aveam o minte iute, proaspata si cu adevarat verde. Uite, eu am inceput azi o fraza si pe la mijlocul ei …am uitat ce voiam sa spun. Nu mi se intampla des, dar…se pare ca verdele incepe sa devina cam aramiu! Sau nu era ceva important de spus. Asta ca sa nu intru in panica.
    Un articol de nota 10! Si o zi la fel iti doresc!🙂

  15. Foarte originală mi s-a părut și mie abordarea. Nu m-aș fi gândit în vecii vecilor să tratez acest subiect dându-i un astfel de titlu.
    Cât despre conținut aici surpriza a fost și mai mare. Undeva, în mine, simțeam la fel cu toate că nu pusesem diagnosticul de manipulare.
    Felicitări sincere !

  16. […] Daurel.Pe cand eram mai verde la minte…  […]

  17. Daurel said

    @Ema
    Problema este ca nu se stie locul nasterii acestui erou; il revendica mai multe provincii.

    @Lunapatrata
    Mirela mobilizeaza constant bloggerii si bine face; altfel am ramane pe temele derizorii ale televiziunilor…

    @Carmen
    Tinerii erau indemnati spre fapte bune, dar scopul era rau.

    @Incertitudini
    Verzi, deci viabile…

    @Lolita
    Trebuie sa indraznim..

    @Mirela
    Au fost incercari serioase de pervertire, de vestezire a adevaratelor valori artistice, morale si materiale

    @Dictaturajustitiei
    Multumesc, ati completat fericit ceea ce voiam sa transmit.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: