Cârpealã

Voi insãila o postare, bazându-mã pe achizitii publice de calitate.

Mai intâi  citez dintr-un articol scris de Andrei Plesu:

E aproape stingheritor să te afli în situaţia de a explica unui preşedinte de ţară că cele 16 ore de predare ale unui profesor au, ca fundal, lungi zile şi ani de pregătire, că actorii nu „prestează“ strict două ore pe seară ocupîndu-se, în restul timpului, cu tăierea frunzei la cîini, că nu toate meseriile pot fi reduse, cum spunea, cîndva, academicianul Grigore Moisil, la numărul de „ore-cur“ petrecute la birou. E nevoie şi de „ore-cap“, greu cuantificabile. Ca să nu mai spunem că preşedintele nu plăteşte din salariul său nici chirie, nici întreţinere, nici combustibil, că are asigurate, pe gratis (respectiv pe fonduri de protocol), o sumedenie de servicii, pe care muritorii de rînd nici nu le viseaza.

Acum ar trebui  un text scris de C.T. Popescu, dar nu stiu daca mai scrie; la tv nu mai apare…

In articolul de azi publicat de Dinu Patriciu n-am gasit nimic original, insa din Adevarul on line am imprumutat poza de mai jos:

//

Despre dl Videanu este inutil sã scriu sau sa copiez vreun text; se leaga si dumnealui de profesori, parca la comanda…;  ii mãnâncã din  palma d-lui Basescu; precum un cãtelus…La averea ce-o are, putea sa stea deoparte si sã trãiasca bine…

Vãzând gafele lunecosului domn Videanu, naivul domn Boc imi devine simpatic…

Updatare: Recomand si eu ce recomanda dna Simona Ionescu: perspicacitatea patronilor  nostri.

PS. Nu mã zgarcesc, achizitionez numai „prize” de calitate