Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Archive for octombrie 2009

Litera legii la ultimul bal

Posted by daurel pe 19 octombrie 2009

Traditia este  lege. In Romania traditia este sfanta, deci abaterile sunt dublu sanctionate: atat de catre  comunitate, cat si de biserica. Multe evenimente erau/sunt supuse traditiei. Acum imi vin in minte  balurile. In perioadele permise de biserica, duminica, dupa vecernie incepea balul. Sala  de bal era licitata de la primarie de catre diverse gasti de tineri. Pana la lasarea serii, fetele erau insotite de prieteni sau frati. In  a doua parte a balului, dupa cina, fetele erau insotite si de mame sau matusi. Reprizele de bal incepeau cu valsuri, urmau tangouri si se incheiau cu muzica populara. In pauze, cand se aerisea sala si se stropea podeaua  pentru  a aseza praful , dansatorii erau rasplatiti  de catre mamele fetelor cu vin si prajituri. Daca se incingea vreo bataie, se lua pauza ad-hoc…In pauze fetele erau conduse si predate mamelor; cu multumiri…Dupa caz  si dupa cum era tratat, partenerul revenea dupa pauza. Eu am prins perioada de tranzitie cand carnetele de bal ieseau din uz, dar inca se respecta regula schimbarii partenerilor numai dupa terminarea melodiei. Nu se obisnuia sa vina fete din alte localitati, insa veneau baieti curajosi si cu comportamente putin diferite. Se faceau prezentari, se nasteau sperante, se lansau promisiuni…  Ne amuzam pe atunci cu  povestea unui astfel de baiat manierat, un domnisor in devenire,  care a intrebat-o pe o localnica:  „Domnisoara, sunteti singurã, ori esti cu mã-ta?”  Balul se termina inainte de-a se lumina de ziua. Era rusinos ca fetele sa fie inca in sala de bal, cand se canta Radetzki Marsch…Cam aceasta era traditia, legea nescrisa. Voi descrie aici cum ne–am jucat eu si prietenii mei rolurile la un bal. Probabil ultimul bal…Era in vara de dinainte de clasa a XII-a. O vara a hotãrârilor decisive, a marilor sperante, a pozelor memorabile… Eu si un coleg de clasa, Marinel, am nimerit la balul dintr-un sat vecin. Speram sa gasim ceva cunostinte, pentru a nu intra in belele. Spre seara ne-a recunoscut un baiat din alta clasa si ne-a invitat la cina.  Cand sa plecam la bal, mama baiatului a pretins sa vina si sora cunostintei noastre cu noi. Adica in grija noastra, deoarece doamna avea nu stiu ce treburi. Pe tanara o chema Tita, terminase clasa a VIII-a, era cam sleampata, dar serioasa. Deoarece tanara era cum era, nu a venit nimeni sa ma elibereze de ea, dupa terminarea dansurilor; nu era nici mama-sa ca s-o depun la margine, cand se terminau reprizele (cred ca era alta denumire…) . Nu era rost nici de vin, nici de prajituri…Marinel, care cred ca a gasit ceva de baut, a fost eroul balului. A pornit o cearta, apoi o bataie. A spart balul!  Desi am discutat mult subiectul, in tot decursul ultimului an de liceu, nici azi nu stiu exact cine a avut dreptate.  Marinel sustinea ca a luat apararea unei domnisoare agresata de catre un dansator nerespectuos si abuziv; adica n-a luat in seama ce scria in carnetelul de bal. Colegul care ne-a gazduit avea varianta ca Marinel n-a vrut sa cedeze partenera unui solicitant  politicos, la terminarea melodiei. Tita, care era deja liceeana,  stia ca de mai multi ani nu se mai tinea seama de carnetel;  traditia se aplica in spirit, nu in litera depasita de realitate, de modernitate… Partea neplacuta a discutiilor despre acel ultim bal, era ca, de fiecare data , Tita isi amintea  hodoronc-tronc, cum s- a distrat atunci alaturi de mine.

Posted in confidente | Etichetat: , , , , , , , , , , , , | 9 Comments »

Drumuri si poduri

Posted by daurel pe 17 octombrie 2009

Ma impresioneaza podurile. Le vad la televizor… Stiu cate ceva despre materiale si structuri, dar nu de aici mi se trage. De cand ma stiu, orasul era/ este dincolo de Somes. La cinci kilometri. De dincolo de Somes cumparau parintii bomboane si lebenita.   Dincolo de Somes se gaseau, mai tarziu, cisme de cauciuc, patine, mingi, ghete…Patru ani ma regasesc dincolo de Somes; ani de liceu…Somesul nu mai conta atat de mult…Aveam si  bicicleta… Drumul spre casa dura o jumatate de ora. Multi ani am uitat de Somes. Recent, am planuit sa revad locurile copilariei. Inclusiv oraselul  de dincolo de Somes. Am discutat cu cei ramasi in zona. Nu este nici o problema: ma vor lua din satul natal si in maxim doua ore ajungem in orasel. Poate mergem si in Tara Oasului, la Certeze…M-am lamurit: nu pot sa-mi puna la dispozitie o bicicleta.  Cu masina nu se poate trece Somesul; trebuie sa ocolim vreo saizeci de kilometri , cu intrare  obligatorie in unul dintre cele doua orase mari din zona:  Satu Mare sau Baia Mare…Deci am variante…In urma cu exact 70 de ani, tata a lucrat la drumul, pietruit si largit,  spre oraselul vecin.  A lucrat si la digul din amontele viitorului pod. Apoi a inceput razboiul… Apoi a venit comunismul…Comunistii n-au facut multe drumuri si poduri. Podurile si drumurile inseamna relatii, legaturi, comunicare. Pe bacnotele europene, pe euro, sunt desenate poduri; unii pot verifica!  N-am  incredere in liderii neglijenti cu  drumurile  si podurile oamenilor; astfel de lideri dispretuiesc  nevoile altora; nu pot demonstra, dar cred ca au bucurii cand distrug relatiile altora.

Posted in civilizatie, confidente | Etichetat: , , , , , , , , | 17 Comments »

Sa nu-i zici fratelui tau …

Posted by daurel pe 16 octombrie 2009

Voiam sa titrez : „Iarna vrajbei noastre” .  Intre români este o vrajbã de douazeci de ani. Poate a fost si inainte, dar eu n-am luat-o in seama…Vrajba atrage dispretul, distantarea, oboseala, boala,  relatii reci. O iarnã continuã. O vrajba intre oameni considerati scoliti. Un timp, m-am lasat dus de val si mi-am exprimat anumite preferinte politice de moment. Reactia a fost imediata: au disparut unii cititori si au apãrut altii; mai putini… Am fost invitat sã citesc si sa public pe bloguri politizate, deci am fost catalogat, incadrat, caracterizat. In definitiv, asa am procedat si eu la inceputul blogãrelii: am neglijat 99 % dintre bloguri; unele din motive politice, altele pentru stil, altele nu le-am inteles. Desigur, fata  de o infinitate de oameni, nu m-am facut nici eu inteles. Acum stiu calea: trebuie citite si comentate cat mai multe bloguri, deoarece  „in fiecare floare, natura isi face incercarea”. Am observat aceasta atitudine la dl Ioan Usca, Vania, care are un blogroll impresionant, dinamic; adica elimina blogurile sataniste si necuviincioase…Inainte de-a-mi aplica o retinere fatã de politicã, pe perioada  campaniei electorale, mai vreau sa remarc cât de dãunãtoare este catalogarea semenilor. Un politician l-a facut pe altul „prostanac”, alt politician s-a prefacut ca nu stie cum il cheama pe liberalul cu plete…PROSTANACUL si PLETOSUL  sunt azi oameni de seama.

Posted in Blogareala, confidente | Etichetat: , , , , , , , , , | 22 Comments »

Daca mana-ti slaba sceptrul o apasa…

Posted by daurel pe 15 octombrie 2009

Sunt multe atitudini pe care nu le inteleg. Desigur atitudinile  altora…Pentru ale mele am explicatii. Am lucrat multi ani intr-o ierarhie gerontologica. Activitatea era impregnata de frica, falsitate si linguseli. Vine o vreme cand fondatorul devine o piedica, o povara, o frana…Se pare ca in afacerile de mare succes nu se mai aplica principiul varstei. Remarcabil este Bill Gates, care dupa varsta de 50 de ani,  a cedat deciziile  managerilor  tineri si capabili; nu odraslelor; el si sotia  se ocupa de acte de caritate.  In Romania, inca, mai functioneaza principiul taranesc cu batrani  de neclintit. Ii intalnim in familii, in afaceri, in birourile administratiei de stat, in politie si armata, in partide…Cu exceptiile de rigoare.

Posted in Ganduri | Etichetat: , , , , | 10 Comments »

Marti, 13

Posted by daurel pe 13 octombrie 2009

Da, este o zi cu ghinion. Ghinion pentru circa o jumatate din populatia cu drept de vot. Marti , 13, de azi, este mai grav decat  pisicile negre, trecerea pe sub scara, pasitul cu stangul peste prag, intalnirea cu un popã…Toate acestea, simultan, nu afecteaza atatea milioane  de oameni cat votul de azi din Parlament. Parca nu-i ajungea acestei zile incarcatura ei  de rautate…

Posted in Politica | Etichetat: , , , , , | 20 Comments »

Comprehensiune

Posted by daurel pe 12 octombrie 2009

Am dat un titlu mai lung, deoarece sper sa  scot un articol scurt. Prietenul Zamfir Turdeanu’ , intr-un comentariu despre Banat, a folosit cuvantul  Mehala; nu l-am gasit in  „Mic dictionar enciclopedic”,  editie  1972, dar l-am gasit pe internet…Cuvantul din titlu, pentru mine  este , prin excelenta, o notiune de dictionar; un test de cultura generala. Prin anii  ’60, la un liceu dintr-un orasel dintre Satu-Mare si Baia Mare, profesoara de romana ne-a provocat sa citim. Banuind ca nu intelegem ce citim, ne-a obligat sa venim cu liste de cuvinte  neintelese.  Un timp, profesoara putea explica cu usurinta cuvintele. Afland povestea, sora-mea, studenta  la filologie, imi trimitea periodic cate o carte de critica literara si  lista de cuvinte ciudate. Profesoara, navetista de la Baia Mare, aducea zilnic de acasa dictionarul enciclopedic. Azi l-am cantarit: 3 kg si costa 160 de lei; salariul profesoarei era max. 1000 lei…Insusirea si transmiterea culturii n-a fost niciodata usoara ; desigur, ma refer la profesori…Laptop -ul este mai usor, dar mai scump.  Probabil ca majoritatea elevilor au laptop si-i corecteaza pe profesorii nedocumentati; educatie interactiva…

Posted in confidente | Etichetat: , , , , , , , , , | 10 Comments »

Tot Banatu-i fruntea!

Posted by daurel pe 10 octombrie 2009

N-am vrut sa titrez Nobel sau Herta Muller, deoarece au trecut doua zile, evenimentele nu mai sunt de prima pagina…
Inteleptii din juriul regal n-au ales dupa gusturile noastre, ci dupa criteriile lor. Cine plateste comanda muzica…
Oricum, eu ii cred. Vorba unui lucrator intors din Italia: daca am fi noi mai destepti, ar munci italienii pentru noi!
De data asta nordicii au premiat demnitatea omului simplu, curajul, atitudinea; atât  in   literatura, cât si in cazul lui Obama.
Am vazut-o azi pe d-na Muller intr-o  inregistrare din 2005  alãturi de d-na Mociornita, la o emisiune a nelipsitului  Stelian Tãnase. Era suparata pe autoritatile române, pe turnãtorii români din Banat, pe românii de la CNSAS, care nu-i comunica nominal cine a turnat-o la securitate.
Nu parea supãrata pe toti romanii; doar pe o buna (?) parte…
D-na Mociornita era parca mai intelegatoare cu turnatorii români; stie ca unii ii erau verisori…
Sunt curios ce va zice d-na Muller daca va afla ca au fost si turnãtori nemți…

Posted in civilizatie, Ganduri | Etichetat: , , , , , , , , | 14 Comments »

M-am bucurat…

Posted by daurel pe 10 octombrie 2009

…ca un nepot m-a sunat si mi-a spus: „ati avut dreptate…”  Am incercat sa-l opresc, dar el a delimitat strict chestiunea in care am avut dreptate. Voiam sa-i spun ca si el are dreptate, toata lumea are dreptate. Depinde cum privesti lucrurile… Era o banala investitie de vreo 20.000 de euro intr-o afacere ce promitea profit mare… Cei ce-au investit, dupa cateva luni au regretat…Astept sa-mi de-a dreptate toate cunostintele pe care le-am implorat in 1990, sa nu creada in Iliescu, deoarece nu este un domn…Nu mai astept sa-mi dea dreptate un verisor caruia i-am spus ca americanii nu sunt niste prosti. Dupa doua sejururi, de cate sase luni, in Mississippi, incearca sa  ma convinga  ca americanii sunt extraordinari…Am vrut sa-i reamintesc despre dispretul lui anterior fata de americani, dar cred ca nu sunt pe lista lui scurta cu  oameni informati; probabil ma crede  bun de manipulat…  Revenind la Ion Iliescu: cred ca este bucuros ca vede un capitalism exact cum l-a anticipat, cum si l-a dorit…A facut totul ca sa aiba dreptate!

Posted in confidente | Etichetat: , , , , , , , , | 8 Comments »

In spatele candidatilor

Posted by daurel pe 8 octombrie 2009

Circulã de o vreme poanta cu Bãsescu in fata oglinzii.   Oglinda îi zice sã se dea la o parte, sa vada cine-i in spatele lui…Sau asa ceva…Nu ma refer numai  la sponsori, ci si la personajele ciudate tractate spre demnitati. Ca sa nu supar  multi cititori, voi nominaliza pe d-na Buruiana care se ivea din spatele lat al lui Vadim Tudor…Orice candidat provenit din partid(e) este banuit ca va promova persoane din zona politica pe unde a navigat. Despre sponsori n-am ce sa zic; m-am obisnuit cu ideea, inca din anul 1999, cand un parlamentar al Conventiei Democrate, intr-o discutie particulara, mi-a confirmat ca un loc in parlament se platest cu 20.000 de dolari…Inca nu au aparut candidati independenti credibili…Istoric vorbind a fost unul singur: Ion Ratiu. Am bucuria ca l-am votat; a fost prima si ultima data cand am fost sigur ca votez pe cine merita! Reamintesc celor ce poate au uitat: Ratiu n-a fost sustinut ferm nici de PNTCD, cu toate ca i-a sponsorizat masiv pe candidatii pentru parlament. Tot in acea perioada am facut propaganda electorala in familie si in cercul de cunoscuti; propaganda benevola, pentru Ratiu si taranisti.  Am convins-o doar pe nevasta-mea; stiu asta deoarece am intrat impreuna in cabina; aveam o singura pereche de ochelari…In spatele independentilor ar trebui sa stea o opera. Nu opera artistica sau strict stiintifica. Ar fi nimeriti fosti primari, oameni de afaceri de succes, juristi integri, poate militari…Dl Oprescu nu este independentul asteptat de mine! Desigur, ar trebui clarificate cateva articole si in constitutie; presedintele are puteri prea interpretabile…

Posted in confidente | Etichetat: , , , , , , | 13 Comments »

Coloana infinita

Posted by daurel pe 7 octombrie 2009

Fiecare avem o lista cu personalitati demne de admiratie. Este o listã deschisã; mai adaugãm, mai stergem…Deoarece dispar ordonat, pe rând, ni-i putem imagina încolonati, câte unul, pe calea uitãrii. Brâncusi i-a vazut pe eroi sprijinind cerul…. Sau urcând spre cer…Pe vremea lui Brâncusi,  existau eroi  in viata. Existau repere, existau oameni credibili, oameni cu demnitate dobanditã înainte de-a ajuge demnitari, bugetari… La inaugurarea Coloanei Infinite trecusera doar douazeci de ani de la Razboiul de Reintregire. Tot in douazeci de ani, mai exact în ultimii douazeci de ani, au fost reduse la tacere si uitare rânduri, rânduri, de mari personalitati. Un pesimist mi-a spus azi, cã monumentul lui Brâncusi este coloana celor sugrumati de sistemul democratiei originale!

Posted in istoria Romaniei | Etichetat: , , , , , , | 7 Comments »