Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

In cautarea companiei…

Posted by daurel pe 12 septembrie 2009

…poti cadea in patima blogarelii. Ma refer, azi, la cei ce-si cauta anturaj pentru a-si comunica bucuriile. Comunicarea necazurilor este mult mai simpla, gasim mereu amatori dornici sa ne asculte; ca sa se simta ei mai destepti, mai fericiti. Sunt multe bloguri care emana tristete… Remarc, dupa vreo 9 luni de bloghereala, ca  frecventez bloguri optimiste. Un argument privind optimismul ar fi ca multi bloggeri  au animale, in special pisici. Cei ce au animale de companie au speranta ca vor supravietui  cu bine dragilor lor  necuvantatoare, deci si crizei. Exemple: Crina Dunca, Satmareanca a revenit pe blog ca sa-si prezinte pisica; Zamfir Pop, Turdeanu’, il are pe Ulise; Ioan Usca ne aminteste de pisica Natasa;  Chat Noir…Chiar si neinduplecata Roxana Iordache are pisica si porumbei!  Veti spune: care-i problema? Problema este ca eu nu am animal de companie. Adica, nu am animalul meu de companie. Altfel, am in casa si in curte caini si pisici, dar nu le caut compania, nu le incurajez intimitatea. Ca sa fiu in randul lumii ma gandesc sa-mi cumpar un cal… Sau un ponei. In cel mai rau caz, fac rost de un magarus..Va tin la curent, mai vorbim!

15 răspunsuri to “In cautarea companiei…”

  1. […] sau. In acest send, va solictam sa delegati un jurnalist, in calitate de observator si garant al non-partizanatului politic al demersului nostru, care, impreuna cu avocatii nostri, sa asiste pe intreaga durata la […]

  2. Cenanca said

    In tinerete n-ati fost in rindul lumii ca nu aveati masina.Acum nu aveti animalute de companie pentru a fi in rindul lumii…
    E important cum va simtiti…iar despre magarus….mai ginditi-va!

  3. M-am intristat foarte mult acum dupa ce am citit aceasta postare. 😦
    Avem si noi animalute,de fapt,pisicile noastre fac parte din familie si acum cateva zile am avut un mare necaz…poate am mai povestit aici .Ne-a murit motanelul si e la fel de dureros ca atunci cand iti moare cineva apropiat,iubit,indragit. 😦
    Le doresc tuturor care au animalute sa le iubeasca si sa le ingrijeasca cu mult drag!
    Iar cei care nu au inca,ar fi bine sa adopte orice animalut si vor fi rasplatiti cu multa iubire.
    Weekend minunat si multa sanatate!

  4. Dan>>>>>>>>Dan said

    De wordpress nu ai amintit
    Are un crocodil 🙂
    Nu sunt de acord cu tine
    Mie-mi plac 😉

  5. daurel said

    @Andi Bob. Sper sa se (mai) gaseasca oameni neinregimentati in solda diavolilor!

  6. daurel said

    @Cenanca. Eu m-am simtit si ma simt mereu in regula, dar ma mir ca unii ma compatimesc (ma caineaza); probabil altfel nu-si pot savura fericirea…Eu stiu demult ca Dumnezeu a creat NUMAI UNICATE!

  7. daurel said

    @Supravietuitor.De ce numai „amimalute”? N-ar fi bine sa avem si vaci, porci, bivolite…?Daca tot suntem romani traditionalisti…

  8. daurel said

    @Dan>>dan. Gusturi si gustari…

  9. Cenanca said

    E IMPORTANT CUM V-A SIMTITI!EXACT ASA AM ZIS!
    Si cel mai important este atunci cind traiesti,faci ce-ti place,te imbraci cum iti doreste inima….nu faci acestea pentru vecini,sau colegi,sau in cel mai rau caz pentru prieteni!

  10. Cenanca said

    PS.SUB NICI O FORMA, PRIMUL MEU COMENTARIU, NU A FOST SA VA COMPATIMESC! PENTRU CA VA CITESC CU PLACERE, AM RETINUT MAI MULTE CHESTII CE ATI SPUS PRIN ALTE POSTARI.Daca nu am reusit sa va fac sa zimbiti (vrerea mea asta a fost), inseamna ca trebuie sa ma las de comentarii. Nu-mi savurez fericirea pe nefericirea nimanui.Pentru ca si eu cred ca suntem Unicate, nu am judecat in viata mea pe nimeni, pentru ca are cine.Daca am putut sa ajut cu un sfat, am facut-o, daca nu…mi-am vazut de rindul meu, cum se zice la noi,un pic mai jos de SM.

  11. daurel said

    @Cenanca. Nu ma refeream la compasiunea bloggerilor, ci la falsa compasiune a celor care chiar cunosc bine situatia. Sunt fraze verificate: „Are/ Este Aurel…si…,dar copiii/ serviciul/ nevasta lui …”. Nu este problema ca ne suparam (pana seara trece!), dar mai pierdem cate un „prieten(a)”. Altfel: cui sa mai povestim bucuriile? Postarea se voia despre bucuria de-a avea companie…

  12. Cenanca said

    ok!Acasa e seara,deci supararea a trecut.Eu vreau sa va povestesc ca miercuri o sa-mi vad feciorul,dupa exact un an.Ca nadajduiesc sa avem citeva zile de vacanta linistite…si ca sper sa ma primiti cu drag in bllogoreala!

  13. daurel said

    @Cenanca. Sa aveti bucurii!

  14. zamfirpop said

    De certat, te ceartă alţii. Eu vreau să te lămuresc: Ulise şi criza!? N-au nici o legătură. Legătura noastră – adică, eu şi Ulise – datează de nouă ani. Este aceeaşi: hălăduim împreună pe coclauri, fumăm împreună în curte când nu pot ieşi în natură, în rest, …. ne bucurăm fiecare de prietenia celuilalt. Altfel, Ulise ar fi fost marinar şi eu … singur!

  15. daurel said

    @Zamfir Pop. Criza este nota de actualitate. Am ajuns sa-mi explic poantele:cine are caine cauta companie, deci este posibil sa fie si blogger…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: