Valori fara etichete
Posted by daurel pe 15 februarie 2009
Se mai comenteaza, desi s-a consumat acum doi ani, o demonstratie a lipsei de discernamant in aprecierea valorilor. Reamintesc ptr. cei ce au uitat: intr-o statie de metrou din Washington, la ora de varf, a cantat incognito, ca orice artist ambulant, un violonist renumit (concerta in acele zile, in acelasi oras, in sali cu casa inchisa, cu bilete de intrare de peste 100 dolari). A cantat sase piese de Bach cu o vioara Stradivarius, fiind monitorizat de la distanta de organizatorii demonstratiei. Se banuia rezultatul, dupa cum il banuim majoritatea celor ce locuim la oras si nu ne mai surprinde nimic: din 1100 trecatori, doar sapte adulti s-au oprit sa-l asculte; plus un copil tras repede de mama-sa. Doar 20 de oameni (sub 2% ) i-au aruncat in total 32 de dolari. S-a comentat in multe feluri rezultatul ( vezi arhid. Nicolae Dima in „Lumina” din 1 febr. 2009 www.ziarullumina.ro). Comentariu meu: a) se putea castiga bine, ca artist, acum doi ani in SUA; b) americanii nu apreciaza muzica clasica pe strada; c) daca violonistul Gene Weingarten ar canta in metrou in Bucuresti, in mod sigur cineva i-ar recunoaste vioara si l-ar urmari cu foarte multa atentie.

strongvaleriana said
oare !
De obicei in astfel de cazuri (si nu numai !) eticheta se adreseaza profanilor – violonistul in cauza n-a avut norocul sa fie ascultat de o ureche exersata in decelarea valorilor!
daurel said
@Strongvaleriana. De acord ca eticheta se adreseaza semidoctilor. Concluzia mi se pare in concordanta cu realitatea: max. 3 % recunosc valoarea,iar acestia sunt la randul lor creativi…Este un cerc vicios! am scris si ati comentat: (https://daurel.wordpress.com./2009/10/02/creativii/ )