Stiti voi cine sunt eu ?

Primind si citind pe e-mail cazul de mai jos, mi-am amintit ca demult, pe vremea comunismului agresiv, un studiu comandat de sovietici se termina astfel: “Da,  SUA sunt organizate pe principiile egalitatii intre oameni, deci ar putea trece usor la comunism…, dar ar fi pãcat…”

Caz real devenit banc

United Airlines anulase unul din zborurile principale ale zilei.

Functionara companiei, o blondina sexy, statea tacticoasa si reprograma pasagerii la urmatoarele zboruri. Se formase o coada lunga la ghiseul ei. Dintr-o data aparu un tip elegant, care fara a sta la rând, isi croieste drum la ghiseu, imbrancindu-i pe cei care asteptau civilizat. Trânti biletul pe tejghea si spuse:

- Trebuie  sa iau zborul urmator, urgent. Si vreau numai clasa intai !!!!

Calma, blonda spuse:

- Domnul meu, sunt multi altii inaintea dvs. Faceti bine si asteptati pana va vine randul si o sa vedem ce se poate face.

Enervat, tipul spuse scrasnind din dinti:

- Ai cumva idee cine sunt eu?

Calma, blonda lua microfonul adresindu-se publicului prezent:

- Avem aici un calator care nu stie cine e. Cine poate sa-l ajute sa-l identifice e rugat sa se prezinte la ghiseul 2.

Râsete….

Tipul imbracat elegant se facu rosu-vinat-albastrui si scrisneste printre dinti:

- “Fuck you !”

Fãra a se intimida, blondina ii rãspunse:

- Stimate domn, regret dar si pentru asta va trebui sa stati la coada…

Comentariul meu (Daurel) : functionarea corecta a unui stat este asigurata de catre…functionarii acelui stat; incepând cu demnitarii…

Cam asta-i situatia

gandulpolitica rss

• foto(1)

Primarul care doarme CU POZA ELENEI UDREA SUB PERNĂ

Şpaga la angajare…

…ar trebui prevãzuta detaliat in codul penal, atât pentru cel ce pretinde cât si pentru cel ce dã.

Am cãutat cu cheia din titlu si am gãsit,  dupã cum se poate constata, in ziarul Patriarhiei:

Aproape un sfert dintre români (23,9%) declară că s-au angajat cel puţin o dată cu ajutorul relaţiilor (pilelor), potrivit unui sondaj realizat în perioada 26-27 august 2008. La sondaj au răspuns 2.756 de subiecţi. „Dacă această situaţie era mult mai întâlnită înainte şi după Revoluţie, pe măsură ce sectorul privat s-a dezvoltat, angajările prin pile, în accepţiunea clasică, au scăzut foarte mult. În acest moment, marea majoritate a firmelor private nu îşi permit să angajeze lucrători neperformanţi şi nici nu tolerează astfel de practici“, precizează autorii studiului.

Trebuia si inainte,  mai trebuie si acum, sa ai ceva pile, sa ai pe cineva undeva pentru a putea plasa spaga;  in citatul de mai sus s-a uitat de acest aspect…

Nu stiam cã pilele aveau asa mare amploare inainte de ’89. Credeam cã se baza mai mult pe legea lui Ohm: “esti om cu mine, sunt corect cu tine”

Şansele de asanare a acestei “sfinte traditii” sunt minime, deoarece dupa ’89  inclusiv sistemul judiciar are la baza pilele si spaga, incepând cu obtinerea diplomei, intrarea in tagma, cariera…Stiu precis ca in anul 2000 avocatii si notarii pretindeau 20.000 de dolari pentru admiterea stagiarilor in practica necesara  intrarii in barou, respectiv in Camera notarilor; pe perioada stagiului tinerii nu erau plãtiti; trebuiau sã duca bani de acasa pentru asigurari sociale si alte taxe aferente atestarii acestei perioade ca  vechime in  munca.

Ceva asemãnator existã si in alte profesii.

Avocatii, notarii, medicii, inspectorii, vamesii, politistii,…, ajunsi in functii trebuie sa-si amortizeze cumva investitia…

Singurul rezultat al strangerii surubului in vami va fi scumpirea marfurilor: atat de contrabanda, cât si celelalte; deci câteva puncte de inflatie…

Deadline

Inca nu am inceput lectiile de englezã, desi am multe documentatii cu asigurari ferme de reusita; toate insistã pe studiul sistematic, ordonat, procedurat…Deci, mi-ar  impune zilnic incã un deadline…

Dupã aproape 20 de ani de la demisia mea de la IOR, atitudine de care sunt mândru, este al doilea an consecutiv când sunt invitat la intâlnirea cu fostii colegi; inclusiv cu vreo doi  sefi…

Mi-am amintit de teroarea termenelor de predare a lucrãrilor; de câteva ori am fost analizat si sanctionat in sedinta de grupa sindicala pentru  neincadrarea in grafic; pâna la urmã, am intrat in atmosfera industriei militare;  bugete nelimitate, insã termene ferme; am insãilat pe hârtie si am urmãrit in executie tocarea a tone de metal; erau prime  consistente, mãririle de salariu veneau la timp; criteriul era tone de metal / cap de angajat;  poate cã este singurul adevãr economic rostit de dl Petre Roman: mormane de fier vechi…

Nici nu mã gândesc sã merg sâmbãta cu fosta gascã la restaurantul Rucãr; cu unii dintre ei am mai comunicat; sunt toti nostalgici; partial ii inteleg: atunci s-au câstigat banii destul de usor; acum, câstiga patronul centrului de cercetare proiectare: Flooriin Cãliiinescuuu !! El incheie contracte, deci le asigura de lucru celor din ciotul de  fabricã  rãmas in proprietatea statului.

Iatã ce povesteam in urmã cu un an:

(Posted by daurel pe decembrie 11, 2009)

Am prevazut pe blog categoria “faliment”, insa n-am prea folosit-o. Când am pornit blogul, acum aproape un an, incepuse criza si prevedeam multe falimente. Intâmplãtor (sau nu ) stiu multe despre faliment. Mai intâi vreau sã sustin cã este  o institutie de igiena pentru economia unui stat sau grupuri de state, cum este cazul UE. Firmele falimentare  creaza mari incurcãturi si pericole…Inclusiv stres pentru angajati.

Inainte de revolutie, si un an dupã, am lucrat la trei firme; mai existã una. Dupa 1991 am lucrat la cinci firme si nu mai existã niciuna. Patronii le-au lichidat  din proprie initiativa, stiind cã nu vor putea traversa criza…

Cât este contributia mea la falimentul acelor firme? Nu vreau sã mã gândesc la asta…Nu vreau sã devin patron; imi convine sa dorm linistit; si pe perna mea…

Ieri am primit o scrisoare cu poze de la intâlnirea fostilor colegi cu care am lucrat pâna prin 1991; Firma  n-a dat faliment, deoarece este proprietate de stat; sustinuta din bani publici…

Cred cã este un semnal sã mã intorc la ei; poate au aflat cã n-am slujbã…; sã le spun eu teoria falimentului si falitilor?

Este periculos sã angajezi pe cineva care a lucrat la o firmã falimentatã…Cei ce au trecut prin asta poarta în ei ceva transmisibil: fatalismul…

Ai nostri tineri…

…au un mare atu: se formeaza intr-un mediu impregnat de mândria cã suntem un popor vechi cu traditii bine implementate si verificate, oameni descurcãreti, deci inteligenti…N-au nici o emotie sa concureze cu strainii ! Ca la meci: “…pe ei si pe mama mamii lor !

Pânã acum câteva zile eram convins cã tineretul român, atât de avansat in informatica, este bine documentat in privinta nivelului de cunostinte ale tinerilor din Vest.  Mentionez cã mã refer strict la cunostinte tehnice si financiar economice.

Ceva semnale aveam de la fiicele mele, plecate de peste trei ani, insa ele au pregãtire umanista, care, se pare, poate fi mai usor armonizata cu alte culturi…Mai stiam de la un muncitor intors din Italia urmãtoarea cugetare: “Daca am fi noi cei destepti, ar munci italienii pentru noi…”

De câteva luni bãiatul unor vecini este student bursier in Anglia, la Notingham; numele orasului mi-e cunoscut; nu numai din filmele cu haiduci, ci si prin faptul cã cineva apropiat urmeaza acolo un masterat in stiinte juridice.

I-am fãcut o bucurie vecinului  lãsandu-l sã-mi povesteasca. Unde gãsesti pe cineva dispus sã te asculte ? Mai ales cã omul prezenta totul ca un succes a  familiei lui…Cam ca o laudã…Recunosc, au o realizare deosebita. Oricum, n-aveam cine stie ce graba; tineam parcarea libera pentru o conostinta ce se anuntase in vizita…

Bursa anuala este de 3462,oo lire/ an, bani pe care absolventul ii va restitui incepând cu momentul când va câstiga peste 16.000 de lire anual; atunci se va aplica 10 % la suma care depaseste 16.000…E simplu si motivant.

Altceva voiam sã spun, vorba unor povestitori de la tv…

Am aflat ce se pretinde absolventilor de liceu.

Studentul a urmat cele mai bune licee din Capitala; mamã-sa este medic, cu masterat in Anglia; taicã-sãu este inginer chimist, ca orice inginer de stil vechi, privatizat in prepararea vopselelor speciale pentru artisti. Ca orice parinti, erau convinsi ca odrasla lor, bãiat de capitala, ii va uimi pe provincialii din Nottingham. Deocamdata, uimirea universitarilor englezi este mai mult o perplexitate.

Aproape in fiecare zi vecinii il ajuta pe baiat, prin internet,  la pregatirea pentru laboratoare si la redactarea referatelor.

Studentul a constatat cã si sud-americanii au fost mai bine pregatiti in licee decât el; nici nu cautã sã se compare cu indienii sau cu studenti din alte foste colonii britanice… A spus cã regreta cã n-am fost o colonie a unei puteri civilizatoare…

Facultatea nu are asistenti decât in laboratoare; profesorul merge cu studentii pe câmp, improvizeazã baraje pe râu, monteaza pompe  pentru simularea alimentarii cu apa a unor obiective; unele mai sus decât barajul, altele in aval…Nici alimentarea unui consumator la nivel cu apa din acumulare nu-i simpla…Lucreaza in grupe mici, profesorii acorda cu bucurie consultatii ; cumva, n-am prea inteles cum, sunt si ei cotati dupa cum vor reusii in viata actualii studenti…

Profesorii si laborantii descopera mereu noi lacune in pregatirea românasului:

- nu v-a invãtat in liceu cum se determina titlul unui aliaj? nici pentru argint ? ce fãceati voi la chimie?

- cum alegeati voi pompele in laboratorul de hidraulicã ?

- chiar nu reusesti sa faci diferenta dintre volt si watt ?

- la voi nu se da timpul probabil? n-ai auzit de presiunea atmosferica ? Torrul nu-i ceva asemanator colacului de salvare…

Bãiatul vecinilor are toate atuurile sã depãseasca, inclusiv  cu ajutorul pãrintilor, toate aceste aspecte practice; la teorie merge bine, ca orice român…

Am un fel de nepot, inginer constructor de locomotive, ajuns cu o bursã in SUA; n-a rezistat la ironiile conducatorului de doctorat si a renuntat la bursã; s-a angajat intr-o uzina pentru a invãta practica vestului…Nici la doctorat nu te poti baza pe teorie…

PS. Am pus si eticheta  “burse in strainatate”; fac si eu cercetare…

Cârdãsiile dintre…

…parlamentari, indiferent de culoare, pentru a profita de functii cât mai mult timp;

…magistrati, respectiv judecatori si procurori;

…magistrati si avocati, trecând de o parte si alta a barei fãra oprelisti; promovari in familii si clanuri; judecarea pãrtinitoare a celor din rândurile lor si acolitilor lor;

…asistatii social si primari: pentru voturi si alte actiuni la limita legii;

…liderii sindicali nationali si guvernanti;

Toate aceste legaturi, si alte asemenea,  fac imposibila orice proiectie privata, a celor dinafara structurilor,  privind viitorul. Se profileaza inflatie de 10%, deci scumpiri, venituri nesigure, deci saracire…Pentru unii mizerie, umilinte…

Desigur, ma simt solidar cu cei 40% dintre români aflati in mediul rural, descris de Eliade astfel:

Aşa e, bunăoară, moartea ciobanului din “Mioriţa”; care nu numai că nu încearcă să scape de moarte, să evite suferinţa, dar e cu desăvîrşire “împăcat”, senin. Nimic nu dovedeşte mai precis lipsa de stil şi de substanţă a mahalagiului român (adică a imensei majorităţi a românilor de la oraşe), decît spaima lui de suferinţă, incapacitatea lui de contemplaţie în durere. Mahalagiul (burghezul, intelectualul etc.) îşi îneacă durerea în vin: după o dragoste nefericită, se îmbată şi se duce la dame. Nu ucide ca tovarăşii săi Ruşi. dar face un fel de filosofie reconfortantă, în care zeflemeaua balcanică se amestecă cu scepticismul vulgar occidenta. “Las’ că trece!”

Am gãsit citatul de mai sus, si multe alte senzatii si idei, pe blogul lui I.O. Flavius.

M-am convins, cu greu si dupa mult timp, de cârdasia dintre Mugur Isarescu si guvernantii actuali; probabil a fost mereu, cu toate guvernele…Eu mai speram cã, nu trebuie schimbata toata garnitura decidentilor…ca ar exista ceva economisti si finantisti apolitici, neinhãitati…S-a dovedit cã sunt vorbiti, când Presedintele l-a numit pe Lucian Croitoru, prietenul fiicei lui Mugur Isãrescu, ca viitor prim-ministru. Cu ocazia tãierilor de pensii si salarii, si-au dat mâna in fata natiunii… Este ceva putred (si) la Banca Nationala…Ca Adrian Vasilescu, scuipãtorul nerusinat al micilor noastre ecrane, sunt toti de la BNR…

Alta recomandare, de data asta  pentru optimisti : o postare cu solutii economice gãsite de cãtre un gânditor contemporan: ULISE AL II-LEA .

Updatare: am mai periat blogrollul si am gasit la Mika un anunt de vânzare. Numai visatorul Patriciu ar da banii pe asa ceva…

Toate lucrurile s-au corelat…

…sã nu pot scrie un pronostic despre mãsurile anticriza. Stiti cã sunt un blogger jucãtor…In liga  pozitiilor 1000- 2000… Mã  fãceam de râs. Dupã ce dimineata, am auzit cã guvernatorul Isãrescu nu agreaza cresterea TVA, mã gândeam cã este o gâlceava intre BNR si guvern; cã guvernantii isi vor arãta muschii si vor mãri taxa pe cumpãrãturi…  Recunosc: nu mã asteptam sã aiba curajul sã se atingã de pensii si ajutoare sociale; oricum, este o miscare logica. Alegerile sunt departe; aparent sunt loviti toti, cu exceptia mogulilor; dupã socul  acesta,  populatia se poate astepta la orice;  mãrirea TVA nu va mai surprinde pe nimeni…Apoi impozite mãrite pe case si masini; si barci; si elicoptere… Probabil, in pauza dintre socuri va fi arestat un mogul, schimbat un ministru sau un prim-ministru sinistru…Personal, am o  satisfactie: pot sa-i persiflez pe cei ce empatizeaza cu puterea; prea se credeau  reprezentati si iubiti…

Omul si opera…si viceversa

Azi este Ziua Mondiala a Scriitorilor. Am afla de pe un blog…Deoarece era amintit si  Ion Iliescu, n-am citit prea mult, ci am urmat trimiterile spre alte bloguri; am ajuns la un adevarat elogiu fãcut de un scriitor fostului fondator al capitalismului românesc actual. Mi-am reamintit cã tot ce se intâmplã azi a fost instituit de cãtre Ion Illiescu; dumnealui a fost primul care in calitate de sef al statului a declarat cã sunt doua feluri de români: buni si rãi. A condus cu o urã nedisimulata… A fãcut si refãcut constitutia dupã bunul plac…Acum ii doresc sa trãiascã mult si cu mintea limpede pentru a-si vedea opera… Cam ca in Zorba Grecul…Imi cer iertare admiratorilor d-lui Iliescu, dar nu mã vor convinge   cã  sãrbatoritul de azi poate fi absolvit de rãspundere. As propune un exercitiu de imaginatie: crede cineva cã dl Iliescu ar fi fost un presedinte mai ponderat decât Traian Bãsescu in fata unui parlament si guvern neobediente?

Prea repede s-a adeverit…

…ceea ce am scris inainte de congresul PSD; sunt urgente mari: dl. Basescu vrea sã modifice (numai) doua prevederi din constitutie; migratorilor de la PSD le-a pus cineva sula in coaste…Numele migratorilor nici nu conteaza; istoria nici nu-i va aminti…Sper! Migratorii de la PNL  ar trebui sã se grabeasca…Locurile bune se ocupã repede. N-am ce adauga altceva la articolul:

Scris de daurel pe februarie 19, 2010/  Am ocazia…

…sã-mi dau cu pãrerea despre politicã. S-ar pãrea cã este un moment important: congresul PSD; apoi al PNL…Nu se va schimba nimic la nivel de stat…Se incearcã doar sã se precizeze cine se va sacrifica sã facã figuratie in opozitie. Mai este ceva: se creazã o ocazie onorabila sã plece din partide acea majoritate care se vrea la putere. Momiti sau santajati de PD-L …Da, in fiecare din partidele mentionate existã o majoritate care abia asteaptã sã se alãture la prãduirea banilor publici. N-ar fi o problemã dacã ar fi vorba numai despre bani; este greu;  mai sunt doi ani pânã la urmãtoarele alegeri, iar politicienii au familii de intretinut…  Este ceva mai grav: se cautã consolidarea unei majoritãti parlamentare absolute pentru a rescrie constitutia dupa viziunea domnului Bãsescu; il inteleg; vrea sa lase ceva in urmã (cum a lãsat   Caragea…);  mai bine  lãsa autostrãzi…Nu va fi cine sã-l opreascã in mod democratic.  Desigur, multã lume a înteles ce se întamplã si a început demult o miscare civica intitulata NU BASESCU!  Sunt televiziuni si ziare care prezintã sistematic pericolul real ce se profileazã: o constitutie care sã permitã concentrarea puterii la nivel prezidential. Mai multã  decât este acum… Simpatizantii d-lui Basescu nu se sperie;  “ce? va face Bãsescu ce-a fãcut Ceausescu?”  Sã zicem cã nu…. Dar cine ne asigurã cã nu ajunge Boc presedinte? Sau Vanghelie…Nici nu conteaza cine va fi ales astãzi presedinte la PSD…Dl Iliescu stie asta; nu-l deranjeazã cã România este in mizerie si derapeazã spre autoritorism si arbitrar… Probabil, se bucurã si-i reaminteste d-nei Nina: “Le-am spus eu, mãi dragã, cã nu-i bun capitalismul…”

Lichidare

Port in minte si pe bucãti de hârtie, de câteva zile, un nor de subiecte de care trebuie sa scap. Situatia se aseamana cu aceea când un pacient ii explica psihiatrului cã nu-si poate indepãrta un roi de musculite din fata ochilor. “‘Uite domnule doctor, nici aici nu scap de ele… “‘. Psihiatrul se apãra cu mâna, zicand:  “Nu le  arunca spre mine!” Asadar, subiectele… Trec usor peste intrebarea Cine va conduce PSD-ul?, deoarece are dl Basescu grija;  in ce priveste PNL-ul, sunt convins ca vor avea grija  sa nu aiba soarta PNTCD. Despre scutul antiracheta as putea vorbi cel mai mult; va spun doar atat:  de când politia comunitara din Mogosoaia are masini 4×4,  infractiunile tind spre zero…Cam atât despre politica. In economie: lichidarea unei firme cu capital de 200 lei costa minim 2000 lei; patronii merg pe ideea suspendarii pe câte trei ani...Cursul leului va fi cum vrea dl Isarescu…N-as fi vrut sa vorbesc de stirile foarte triste, dar trebuie sa fim pregatiti: Autostrazi, sosele si drumuri n-o sa avem in mandatul lui Basescu; omul se tine tare…; nu crede in lacrimi…Trec la altfel de stiri…Am citit in mai multe ziare cã dacã trebuie sã ne cerem scuze cuiva, trebuie sã ne asiguram cã suntem receptionati de urechea dreapta, care este legata de creierul de pe stânga…Ieri mi-am cerut scuze colective in scris…Degeaba! Tot din ziare am aflat cã este mai bine dacã se lasa patul vraiste, decat adunat; se inmultesc acarienii, daca-i  acoperit,  deoarece ramane caldut…Japonezii au inventat o instalatie de mare viitor:  din apa si maculatura se produce hartie igenica in conditii domestice sau de birou; costa 70.000 de euro.  Acum si ceva mai personal: mã las zilnic de fumat…Deja m-am obisnuit…Am consilieri buni.