Postare politicã

Voiam sa scriu despre politica mai târziu, peste vreo zece zile; acum interesul populatiei este la cote minime…

Si preocuparile mele sunt departe de politica: ciresele putrezesc pe crengi, buruienile si iarba s-au extins ca niciodata, cãpusele pot ataca oricand …

M-a readus spre politic condamnarea la inchisoare a lui Ioan Avram Muresan pentru decizii luate ca ministru  in urma cu 12-13 ani. Ma lãsasem influentat  de jurnalisti si  mi se parea exagerata condamnarea lui Adrian Nastase …

Acum este clar cã nici Adrian Nastase nu mai are scapare…

Azi am aflat cã  urmarirea penala a fostului ministru Muresan au pornit-o procurorii lui Nãstase  in 2002

Cine sapa groapa altuia…

PS. Citeam in urmã cu câteva zile pe blogul Ioan Usca despre usurinta cu care românii declara eroi martiri.

Putem avea surpriza ca unii dintre cei urmãriti cu atâta obstinatie sã fie tentati sa profite de situatie declarându-se victime, persecutati…;

…ii vor impinge spre aceste zone si cei din anturaj…

Eroii sunt printre noi !

La sfinti nu mã pricep, dar nu-i nici o pagubã….

Dupã ce am bãut doua zile …

…ceaiuri cu fervex, m-am hotarat sa merg la farmacie.

Am plecat echipat cu ceea ce port prin curte in vreme de ploaie, deci puteam fi usor asimilat cu un sãtean spre pensie venit sã lucreze la  reabilitarea termica a blocurilor din Sectorul 1. Impresia de om aterizat in oras putea fi confirmata si de vorbele  prin care mi-am descris starea; sau prin faptul ca nu aveam card de fidelitate…

Mi-a oferit un produs care costa 25 de lei si rezolva tusea si curgerea nasului in maxim trei zile.

Brusc m-am simtit in forma;  am refuzat cu multumiri, fiindca subconstientul meu a lucrat si a scos la iveala urmatoarele:

- cu 25 de lei se poate asigura berea pe trei zile

-  in blogrol am  Leacuri de  la Zamfir

- Constantine, Constantine

LA MULTI ANI  TUTUROR SARBATORITILOR DE AZI !

Inca un banc vechi

Mi se pare ca blogul imi este citit (si) de cãtre cunostintele care imi furnizau bancuri pe mail; recunosc: le-am citat numele dupa ureche sau deloc…De un timp primesc pe mail, de la aceiasi oameni, doar retete de viata lunga si imagini din locuri  exotice insotite de muzica lui Vivaldi, Monteverdi si Beethoven; nu stiu ce vor sa demonstreze, sa induca…

Daca ar citi mai multe postari de-ale mele, ar deduce cã imi gãsesc (si) singur pe internet imaginile si muzica  care imi condimenteaza viata.

Iata imaginea ce mi-a plãcut azi:

Sursa

Dacã-i spui ce eviti, …

...psihologul iti va spune ce fel de om esti.

Avand si cheile, am parcurs traseul invers: am ales profilurile si caracteristicile acestora pentru a dibui ce evitã respectivii cetãteni; daca am inteles eu bine…

Am dedus pentru cei cu pretentii de SEFI:

-evita sã-si arate slãbiciunile

Teoria psihologica le mai adauga acestora:

- doresc  sã li se recunoasca tãria de caracter

- calitate principala ce o afiseaza: curajul

-tendinta pozitiva: simplitatea

-tendinta negativa: excesul

-cum se apara cei cu pretentii de sefi?

Simplu:  prin negarea a ceea ce nu le convine

Dintre cele 9 profiluri am mai ales unul ce pare “pâinea lui Dumnezeu”: ALTRUIST ; il voi descrie la forma singulara….

-este cel care  evitã  singuratatea

In aceste cazuri psihologul mai gaseste ca tipul:

-doreste: recunostintã de la cei pe care considerã cã i-a ajutat

-are capacitatea principala: resurse, puterea,  de-a iubi

-tendinta pozitiva: modestia

-tendinta negativa: orgoliul; sacrificandu-se pentru altii, se cred indispensabili

-cum se apãrã altruistii? Iatã cum:

prin reprimarea nevoilor proprii

PS. Asadar, altruistul este si el destul de amãrât: cu angoase,  aspect si trai sãrãcacios, insa orgolios…

…nu ma mir ca toti dorim sa fim sefi…

S-ar putea pune intrebarea: pot fi sefii altruisti?

Rãspunsul meu este: da, atunci cand se numesc suverani.

Despre bone…

…am scris acum un an; repostez acel articol ( 27 aprilie 2011)

N-am avut bonã, nici…

…bunici, insa  n-am crescut cu cheia de gât, din motive foarte simple: casele din satul meu nu se incuiau niciodata; nici portile; nici nu prea erau câini in gospodariile mari din vatra satului…; câinii erau, si atunci, la periferii.

Irina n-are bona la copii, insa are masinã; când il duce pe Vlad la scoala, ii insoteste bucuros si cel mic, David.

Uneori, cat timp scolarul este in grija scolii, merge cu cel mic in parc si la cumpãrãturi. De Paste i-a avut ca oaspeti pe cumnatul ei Sorin cu Lia, prietena acestuia. Vãzându-se intr-un oras mai  mare decat Bucurestiul, oaspetii au profitat de ocazie si si-au cumpãrat imbrãcaminte scumpã, deci moderna.

Azi au imbracat noile ţinute si au insoţit-o pe Irina la scoala lui Vlad. La intrarea  in scoala Irina i-a spus portarului cã cele doua persoane adulte  vor sã vadã unde invatã Vlad; portarul i-a privit pe cei doi, apoi inca odata pe Irina, si   a spus: “nu-i nici o problema, pãrintii copiilor pot oricand sã viziteze scoala, chiar si fãrã bonã…”

Spre norocul ei, Irina are umor; si-a amintit de o poveste  pe care o spun când imprejurarile imi permit;  azi am ocazia. Iatã intâmplarea:

Un comisionar sunã la poarta unei vile; dupã un timp apare o femeie cu aspect de vânzãtore de seminte de floarea soarelui si de dovleac; dupa ce-l interogheaza pe comisionar, binevoieste sã-si explice statutul: “Io mi-s nemţoica la puradeii doamnei !”

Nu pot sã spun cã …

… recentele evenimente politice “m-au lãsat cu gura cãscatã”, desi, de un timp, imi propun sã mã minunez…

Chiar caut intâmplari minunate; dacã as fi generos, i-as surprinde plãcut si pe altii.

Sursa foto: Zamfir din Turda

Vineri, la ora când a cãzut guvernul,  eram la dentist  intr-o postura total nefotogenica; vestea mi-a dat-o dentista care urmarea un ecran tv;  am iesit din cabinet cu o senzatie de curat, prospetime, igenizare…

Starea de bine mi-a fost umbritã de câtiva vecini preocupaţi ca se prãbuseste bursa româneasca; nu m-am gândit la asta; nu stiam cã am cel puţin trei vecini preocupati de bursa.

PS. Nimic nu-i perfect: seara mi-a stricat-o  aparitia triumfãtoare la tv a Noricãi Nicolai; parca nu era deajuns fostul actor Mircea Diaconu…Speranţa mea este ca o parte dintre nesuferitii  din USL, inclusiv Ponta, sã se compromita pânã la alegerile din iarna, iar Crin Antonescu sã continue cu oameni mai curãţei…

Despre “crede si nu cerceta” trebuie sã…

…spun din start: este o expresie pseudo-crestina. Am pus-o in titlu, in principal, pentru …cercetatorii de pe internet; printre altele, am constatat cã internautilor nu le pasa de Dinu Patriciu sau despre stropirea pomilor in aprilie.

Prin nu stiu ce asocieri   mi-am amintit  cã un consãtean, vecin cu casa pãrintilor mei, m-a rugat in urma cu 10-15 ani sã-i cumpãr cartea cu papii de la Roma; avea el o discutie cu cineva care nu voia sã creada cã a existat papa femeie…

In acei ani mergeam anual in satul natal, iar  vecinul mã tot chestiona despre carte; odata l-am luat peste picior si l-am intrebat daca nu-l intereseaza si papii de la Avignon; mi-a rãspuns supãrat: “sunt eu electrician de mina, dar nu sunt necitit; papa femeie a fost inainte de Marea schisma !” N-am mai insistat, deoarece habar n-aveam ce-i cu schisma…Eram ca  Dan Sova si problema Holocaustului…

Trebuie sa recunosc (si) faptul cã am o apreciere speciala fata de acest vecin, mai in vârsta decat mine cu vreo 10-12 ani: a fost singurul consãtean care m-a felicitat pentru alegerea mea de-a lucra in Bucuresti; din acest motiv nici nu i-am explicat atunci cã n-am avut voie sa concurez pentru Satu Mare sau Baia Mare, deoarece posturile  erau alocate celor cu domiciliu in acele orase si limitrofilor pâna la 25 de kilometri…

Unii dintre cititorii mei stiu la care vecin mã refer; dacã-l intâlnesc, ar fi bine sã-l ducã la un internet si sã-i deschida articolul mistere/papa-ioan-al-viii-lea-a-fost-femeie; mai sunt si alte documente, inclusiv protestante, deci nepãrtinitoare cu Vaticanul…

PS. Acum, dupa   cercetarea  sintagmei pe internet si dupa redactarea postarii, am o bãnuiala: vecinul ii suspecteaza pe catolici si greco-catolici de ipocrizie…

Incã mai cred cã …

…ne bucurã rãspunsurile care ne consolideaza convingerile; mai mult: nici nu ne intereseaza altceva !

In ideea de la inceputul postãrii, am luat atitudini multiple in conversatiile aferente felicitarilor primite in aceste zile.

- pentru cei care mi-au trimis SMS-uri, am avut cuvinte admirative pentru modernitate si dexteritatea lor in IT; le-am raspuns tuturor prin voce…

- celor doi vecini care mi-au lãsat vineri si sâmbãta in cutia postala felicitarile in plic, le-am telefonat luni rãspunsul la mesaj si aprecierile noastre pentru pãstrarea traditiei. Poate ar trebui sa procedam identic; pânã acum am tot amânat…; e prea complicat…

- cam 50% din apelurile receptionate la telefonul mobil m-au prins in situatii neadecvate, deci am reactionat lamentabil; va trebui sã-i contactez, sa  remediez. In plus, pe mobil mai am o multime de apeluri nepreluate; unele neidentificate…

- telefonul fix nu mi-a creat neplaceri; desigur, este o apreciere subiectiva: n-are memorie, nu mã face de râs in biserica,  mã costa mai putin…

-  toti  cei cu care m-am salutat  faţa-n faţa au spus simultan cu mine Cristos a inviat !…; a urmat, tot simultan: Adevarat a inviat !…Apoi, ne-am zâmbit; cu unii am continuat discutii lejere pe teme despre vreme…La despãrtire le-am urat sã aiba bucurii; suna pozitiv comparativ cu  formulele care amintesc de  sãnãtate…

N-am mai auzit demult rãspunsul jmekeresc: Mercy, am fost informat…

Eu spun cã sunt sperante.

Gesturi si atitudini

Mai continuã câteva zile campania care ne indeamnã sã fim buni si sã avem speranta; cât este posibil in mod specific spatiului românesc, deci traditional.

Incerc sã ilustrez notiunile de mai sus prin câteva extrase de pe bloguri. Mai precis: recomand aceste postãri scrise in contextul sãrbatorii de Paste.

Mai intâi despre speranta:

[...]“Adormiti de intristare” este expresia pe care am remarcat-o pentru prima dată astăzi.

Singurul evanghelist la care apare această formulare este Luca. Traditia sustine că Luca era medic.

Ma gândesc dacă nu cumva medicul Luca (singurul care le găseste o scuză apostolilor adormiti) avea in minte analogia cu amortirea, epuizarea si lipsa de speranta a persoanelor atinse de depresie (melancolie, cum i se zicea in medicina antică).

Rimează cu această interpretare si faptul ca remediul pe care li-l prescrie de trei ori Învăţătorul este rugăciunea; ori rugăciunea presupune sperantă, iar inspirarea sperantei este prima nevoie in depresie (lipsa de sperantă este, de altfel, simptomul cel mai strâns corelat cu riscul suicidar).

In postarea de ieri, Vania ne reaminteste o poveste tulburatoare despre faptele bune; si nu numai…

[...]Şi aşa începu prăbuşirea.

Încetul cu încetul, caii, vacile, oile şi stupii dispărură din curte, unele după altele, datoriile îi crescură, iar pe Lizaveta n-o mai putea suferi… Toate belelele astea, zicea el, îi căzuseră pe cap din pricină că nevastă-sa era o femeie rea şi proastă, şi că Dumnezeu se supărase pe amândoi… de-atunci, de când cu cazacul cel bolnav.[...]

Despre o interesanta traditie de Pasti puteti citi la Teo Negura; redau doar doua versuri:

[...]“Eu sunt micul gradinar,

Cu sticluta-n buzunar…”[...]

PS  Urez tuturor cititorilor si ascultatorilor:

SARBATORI FERICITE !

Imi convine sa cred ceea ce…

…a spus recent criticul literar Alex Stefanescu la un post tv: nu s-a scris inca o literatura convingatoare despre perioada dictaturii comuniste.

Cunoscutul critic a destainuit ca a inceput un roman despre perioada respectiva; daca va apare intr-un timp si o vreme acceptabile, o voi citi; am mai frunzarit câteva pe aceasta tema, insa nu mi s-au potrivit…

Criticii literari seriosi au dat câteva lovituri in ultima suta de ani; as aminti doar pe George Calinescu cu Enigma Otiliei si pe  Vladimir Nabokov cu Lolita.

Daca vor fi de interes ultimii 50-60 de ani ai Romaniei, voi relua pe blog povestile mele, povestile altora…

Imi dau si eu cu pãrerea: probabil cã nu este nevoie de un bildungsroman; ar putea fi de interes curajul unor tineri de atunci care si-au riscat viata evadând din lagarul comunist; nu este vorba numai de barbati; as aminti câteva vedete de atunci si de azi: Nadia Comãneci, Corina Chiriac, Cristina Topescu…

Stiu câteva cazuri de tineri prinsi pe granita sau returnati de la sârbi, convertiti in inchisorile ceausiste la crestinism; unii au deveniti ulterior preoti, pastori…

Oricum, specialitatea mea este soarta fiilor de tãrani “ajunsi”…In ce priveste fii orasenilor mã abtin; cât pot…